Președintele Macron își pierde autoritatea politică, apar apeluri pentru demisie
Președintele Macron își pierde autoritatea politică, apar apeluri pentru demisie
Președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu o pierdere semnificativă a autorității politice, în timp ce cererile de demisie devin din ce în ce mai vocale. Electoratul francez l-a dezavuat pe Macron de trei ori într-o perioadă de mai puțin de o lună, o situație fără precedent în istoria Franței.
Pe 9 iunie, partidul pro-prezidențial a obținut mai puțin de 15% din voturi la alegerile europarlamentare, în timp ce Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) a câștigat primul loc cu 31%. Aceasta l-a forțat pe Macron să dizolve Adunarea Națională, un gest politic surprinzător și criticat puternic de majoritatea clasei politice, inclusiv de unii dintre susținătorii săi.
La primul tur al alegerilor legislative din 30 iunie, alianta pro-prezidențială Ensemble (Împreună) a obținut locul 3, cu doar 21% din voturi, după RN cu 33% și Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) cu 28%.
În timpul campaniei electorale, Macron a etichetat partidul Franta Nesupusă (LFI, stânga radicală) drept "extremă stângă", sugerând că ar putea provoca un război civil. Cu toate acestea, a cerut alegătorilor să nu voteze RN, apelând la un "baraj împotriva extremei drepte", dar rămânând împotriva includerii LFI într-o coaliție de guvernare.
În turul secund al alegerilor parlamentare din 7 iulie, electoratul a ascultat apelul împotriva RN, dar a dezavuat din nou politic pe Macron. Ensemble a obținut doar 162 de deputați față de 250 în legislatura anterioară, iar NFP a câștigat 182 de mandate, cu RN pe locul 3 cu 143 de mandate din totalul de 577.
Aceasta este o situație fără precedent în cea de-a Cincea Republica, fondată de Charles de Gaulle in 1958, cu Adunarea Națională împărțită între trei blocuri care se anihilează reciproc, ceea ce face imposibilă formarea unei coaliții stabile. Macron nu poate dizolva Adunarea Națională înainte de 12 luni, ceea ce poate duce la un impas instituțional major.
Cererile pentru demisia președintelui Macron au început să apară. Fondatorul LFI, Jean Luc Melenchon, i-a cerut să numească un prim-ministru din cadrul NFP sau să plece. Marine Le Pen, lidera de facto a RN, a declarat că singura soluție pentru ieșirea din criza actuală este demisia președintelui Macron. "Pentru a pune capăt acestor dificultăți grave cu care se confruntă țara, mă număr printre cei care cred că președintele Republicii ar trebui să demisioneze", a declarat fostul președinte al Consiliului Constituțional, Pierre Mazeaud.
Chiar și în cazul unei demisii, un nou președinte ales nu va avea dreptul să dizolve Adunarea Națională înainte de iunie 2025. "Nu spun că este cea mai probabilă ipoteză, dar nu o exclud complet... nu văd altă soluție decât demisia lui Emmanuel Macron", declara comentatorul politic Alain Duhamel înainte de turul 1, într-un interviu pentru La Montagne.
Există și un precedent pentru o astfel de situație: în 1969, în urma unui referendum privind reforma Senatului, în care NU-ul a fost majoritar, președintele Charles de Gaulle a demisionat, având încă trei ani de mandat.
Președintele Macron, cu trei ani rămași din cel de-al doilea mandat, a asigurat că va rămâne în funcție până în 2027, când nu va mai avea dreptul să candideze pentru un alt mandat. Cu toate acestea, aliații încep să-l părăsească, considerând că nu îi mai datorează nimic.
Fostul prim-ministru Edouard Philippe, potențial candidat la președinție în 2027, și-a distanțat deja poziția de fostul său patron, declarând că partidele de centru și dreapta trebuie reconstruite, sugerând că alianța centristă formată în 2017 pentru a-l susține pe Macron și-a încheiat viața politică.
Philippe, alături de alți miniștri proveniți din partidul Republicanii (LR), este principalul port-drapel al aripii de dreapta a macroniștilor și are în mod clar în minte crearea unui vehicul politic pentru susținerea unei candidaturi prezidențiale în 2027.