În ciuda promisiunilor premierului Ciolacu, reforma statului rămâne o iluzie
În ciuda promisiunilor premierului Ciolacu, reforma statului rămâne o iluzie
Deși premierul Marcel Ciolacu declara la tribuna Parlamentului că este nevoie urgentă de o reformă a statului și că "Gata cu smecheriile," în realitate, nicio astfel de reformă nu a fost implementată. Declarațiile premierului s-au dovedit a fi doar electorale, în timp ce numărul angajaților din sectorul public continuă să crească, în special prin angajări de funcționari publici.
Marcel Ciolacu a promis desființarea a 250.000 de posturi de conducere din sectorul public, dar niciun post nu a fost desființat efectiv. În schimb, au fost desființate posturi neocupate, 25.000 la număr. La Botoșani, spre exemplu, Consiliul Județean a desființat două posturi neocupate de referenți, o metodă aplicată la nivel național.
Guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au angajat aproape 34.000 de bugetari noi, echivalentul a 38 de angajări pe zi în cele 890 de zile de guvernare. În aprilie 2024, numărul total al bugetarilor atinsese aproape 1,3 milioane, reprezentând un sfert din totalul angajaților cu contract de muncă din România, conform Ministerului Muncii. Această cifră exclude angajații din regiile naționale sau locale și societățile subordonate primăriilor și consiliilor județene.
În septembrie 2023, premierul Ciolacu anunța "cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție" menită să oprească "risipa bugetară". Cu toate acestea, anul 2024, fiind un an electoral cu patru rânduri de alegeri, a adus schimbări în priorități. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență creșteri salariale de 10% pentru anumite categorii de bugetari și decontarea ochelarilor de vedere, costurile fiind estimate la 1,2 miliarde lei.
În aprilie 2024, Ciolacu declara: "Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României." Cu toate acestea, în locul reformelor, salariile au crescut și mii de noi angajați au fost adăugați sistemului bugetar.
Până la 30 aprilie 2024, statul a încasat aproape 182 miliarde de lei, dar a cheltuit mult mai mult, ajungând la un deficit bugetar de 57,2 miliarde de lei, adică 3,24% din PIB. 21% din cheltuielile statului în primele patru luni ale anului 2024 au fost destinate cheltuielilor de personal. Estimările Comisiei Europene indică un deficit de 6,9% din PIB până la finalul anului, semnificativ mai mare decât angajamentul de 4,4% făcut de statul român în fața Uniunii Europene.
Profesorul Florin Andrei, doctor în Finanțe și analist economic, a declarat pentru Europa Liberă: "Creșterea aparatului bugetar fără o analiză clară a nevoilor și necesarului activității nu face decât să adauge posturi bugetare la cheltuielile statului." El a subliniat că angajările în domenii strategice precum Educația și Sănătatea au o justificare diferită, dar nu există explicații pentru noii funcționari din administrație care trebuiau eliminați prin digitalizare.
Un exemplu clar de pseudo-reformă este desființarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de către guvernul Ciolacu în iunie 2024, urmată rapid de înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), cu un număr dublu de angajați.
În timp ce angajările și creșterile salariale continuă, deficitul bugetar se adâncește, iar guvernul se împrumută masiv. Sectorul privat se confruntă cu dificultăți din cauza taxării excesive și a climatului economic internațional precar. Economistii avertizează că situația va deveni explozivă în 2025, după încheierea ciclului electoral.
