Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Cristina Prisacariu, o artistă română originară din Botoșani, și-a câștigat admirația la World Expo Osaka 2025 prin crearea unui kimono sculptat integral din coji de ouă, un material extrem de fragil. Revista Cariere notează că acest demers artistic inedit a impresionat profund vizitatorii, evidențiind puterea ce izvorăște din fragilitate.
În Pavilionul României de la Expo 2025 Osaka, în fața unui kimono construit doar din coji de ou, o fostă profesoară japoneză de kimono a fost copleșită de emoție. Aceasta a învățat tradițiile și tehnicile țesăturilor imperiale, dar a rămas uimită de măiestria lucrării realizate fără mătase sau brocart, ci prin suplețea fragmentelor de coajă unite cu migală.
Lucrarea – numită „Renașterea” – conține simboluri românești și japoneze realizate din peste 17 tipuri de coji de ouă, inclusiv de struț, flamingo și pinguin. Cristina Prisacariu a lucrat timp de peste un an la această piesă unică, combinând delicatețea unei mătăsuri cu tradiții culturale din cele două țări.
Plecând din Botoșani, Cristina nu visa inițial la o carieră artistică, ci a fost atrasă de dorința de a descoperi alte culturi. Ajunsă în Japonia, a început să lucreze cu un material neașteptat: coaja de ou, pe care a transformat-o într-un simbol al fragilității cu putere ascunsă. Această alegere a fost inspirată de experiența sa cu copiii hipoacuzici, unde a descoperit că această materie fragilă poate transmite emoție și speranță fără cuvinte.
Prin coaja de ou, Cristina realizează o artă ce exprimă renașterea și curajul, reafirmându-și românitatea prin motive tradiționale și sensibilitatea japoneză prin tehnici precise, într-un echilibru artistic aparte.
Chiar dacă trăiește în Japonia, Cristina păstrează vie amintirea României în sufletul său, iar sensibilitatea sa este definită de valorile și emoțiile românești autentice. În creațiile sale se regăsesc atât simboluri locale din Maramureș sau cultura Cucuteni, cât și elemente tradiționale japoneze, reflectând dualitatea identitară ce o definește.
Artista spune că Japonia „a ales-o” printr-un mod tainic, oferindu-i un spațiu în care delicatețea este apreciată ca o forță, iar cultura japoneză i-a permis să își descopere puterea interioară. Astfel, coaja de ou devine pentru ea nu doar un material, ci un limbaj universal al fragilității și renașterii.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, anul trecut, să canonizeze 16 femei cu viață sfântă, incluzând mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Ceremonia va avea loc pe 6 februarie la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Angajații Muzeului Județean Botoșani solicită Guvernului să excludă instituțiile de cultură de la aplicarea reducerii de 10% a fondului de salarii. Aceștia subliniază că veniturile angajaților din domeniul cultural sunt deja foarte scăzute, iar o astfel de măsură ar putea amplifica nivelul sărăciei în rândul acestora, conform botosaninews.ro.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani va organiza în luna februarie 2026 cea de-a XXXV-a ediție a „Șezătorilor Iernii.” Acest proiect cultural aduce în prim-plan o formă de socializare specifică satului românesc, prin care se transmit tradițiile și obiceiurile. Conform botosaninews.ro, șezătoarea devine un prilej de întâlnire și creație comunitară.
Sâmbătă, 17 ianuarie 2026, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a organizat lansarea unei medalii comemorative în cinstea stareței Olimpiada Iurașcu. Evenimentul, susținut prin colaborarea Secției de împrumut carte pentru copii și Cabinetului de numismatică și filatelie, atrage atenția asupra unei figuri importante din viața familiei Eminovici, potrivit reprezentanților bibliotecii.
