Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Cristina Prisacariu, o artistă română originară din Botoșani, și-a câștigat admirația la World Expo Osaka 2025 prin crearea unui kimono sculptat integral din coji de ouă, un material extrem de fragil. Revista Cariere notează că acest demers artistic inedit a impresionat profund vizitatorii, evidențiind puterea ce izvorăște din fragilitate.
În Pavilionul României de la Expo 2025 Osaka, în fața unui kimono construit doar din coji de ou, o fostă profesoară japoneză de kimono a fost copleșită de emoție. Aceasta a învățat tradițiile și tehnicile țesăturilor imperiale, dar a rămas uimită de măiestria lucrării realizate fără mătase sau brocart, ci prin suplețea fragmentelor de coajă unite cu migală.
Lucrarea – numită „Renașterea” – conține simboluri românești și japoneze realizate din peste 17 tipuri de coji de ouă, inclusiv de struț, flamingo și pinguin. Cristina Prisacariu a lucrat timp de peste un an la această piesă unică, combinând delicatețea unei mătăsuri cu tradiții culturale din cele două țări.
Plecând din Botoșani, Cristina nu visa inițial la o carieră artistică, ci a fost atrasă de dorința de a descoperi alte culturi. Ajunsă în Japonia, a început să lucreze cu un material neașteptat: coaja de ou, pe care a transformat-o într-un simbol al fragilității cu putere ascunsă. Această alegere a fost inspirată de experiența sa cu copiii hipoacuzici, unde a descoperit că această materie fragilă poate transmite emoție și speranță fără cuvinte.
Prin coaja de ou, Cristina realizează o artă ce exprimă renașterea și curajul, reafirmându-și românitatea prin motive tradiționale și sensibilitatea japoneză prin tehnici precise, într-un echilibru artistic aparte.
Chiar dacă trăiește în Japonia, Cristina păstrează vie amintirea României în sufletul său, iar sensibilitatea sa este definită de valorile și emoțiile românești autentice. În creațiile sale se regăsesc atât simboluri locale din Maramureș sau cultura Cucuteni, cât și elemente tradiționale japoneze, reflectând dualitatea identitară ce o definește.
Artista spune că Japonia „a ales-o” printr-un mod tainic, oferindu-i un spațiu în care delicatețea este apreciată ca o forță, iar cultura japoneză i-a permis să își descopere puterea interioară. Astfel, coaja de ou devine pentru ea nu doar un material, ci un limbaj universal al fragilității și renașterii.
Memorialul Ipotești organizează pe 14 ianuarie 2026, ora 18:00, spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, susținut de actorii Teatrului „Matei Vișniec” pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. Evenimentul face parte din ediția ianuarie 2026 a Zilelor Eminescu – Ziua Culturii române, precizează %source%.
Preotul Partenie Apostoaie de la Biserica Vovidenia, municipiul Botoșani, a subliniat miercuri seară importanța grijii față de suflet, considerându-l „cel mai mare dar pe care Dumnezeu îl face umanității”. Într-un mesaj transmis la finalul slujbei de trecere în Noul An 2026, părintele a îndemnat credincioșii să cultive sănătatea minții și trupului și să lupte cu păcatele, evidențiind recunoștința față de darurile divine, conform %source%.
Județul Botoșani își afirmă rolul important în peisajul cultural național prin patru muzee de prestigiu, toate acreditate și reacreditate conform standardelor oficiale. Dănuț Huțu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Botoșani, subliniază valoarea patrimonială a acestor instituții, fiind un punct de referință pentru patrimoniul și identitatea culturală a regiunii, potrivit surselor oficiale.
Consiliul Județean Botoșani a decis în ședința extraordinară de luni valorile taxelor de acces pentru muzeele din subordine în anul 2026. Taxele diferă în funcție de muzeu și categorii de vizitatori, iar accesul pentru grupuri organizate beneficiază de tarife reduse, potrivit informațiilor transmise de CJ Botoșani.
