Problemele pescuitului din România: legislatie confuză și lipsă de sprijin
Problemele pescuitului din România: legislatie confuză și lipsă de sprijin
În România, pescarii se confruntă cu dificultăți semnificative din cauza legislației confuze și a lipsei de sprijin din partea statului. Aceștia își exprimă nemulțumirea față de birocrație, care presupune costuri ridicate pentru obținerea actelor și autorizațiilor necesare, care trebuie actualizate la fiecare doi sau patru ani.
Gheorghe Nistor, inginer piscicol, a declarat pentru Euronews: "Suntem sectorul în care noi plătim mediul de viață. Suntem singura țară care plătim apă. Ori apa este mediul de viață pentru pește. Nu am informații precum că cei din zootehnie ar plăti aerul".
În județul Botoșani, unde pescuitul de apă dulce este practicat, piscicultorii subliniază că pe lângă birocrație, lipsa interesului general pentru acest domeniu este o altă problemă majoră. Din cele 100.000 de hectare disponibile, doar 40.000 sunt folosite pentru piscicultură. Fiecare tonă de pește produsă contribuie cu cel puțin 600 de euro la bugetul României, iar cei din industrie estimează că celelalte suprafețe ar fi putut genera aproximativ 30.000 de tone de pește.
Catalin Platon, președintele ROMFISH România, a declarat: "România, deși are 25% din suprafața amenajată pentru piscicultură de ape dulci a Uniunii Europene, se situează, cumva, la coada clasamentului, nereușind să exploateze suficient aceste suprafețe". El a comparat România cu țări precum Polonia, Ungaria și Cehia, care, deși au suprafețe mai mici, produc cantități mai mari de pește.
Conform datelor din 2023, România a înregistrat o producție de 10.500 de tone de pește, în timp ce importăm aproximativ 10.000 de tone de crap și păstrăv din țări precum Ungaria, Bulgaria, Italia sau Turcia. Catalin Platon a menționat că "România nu reușește să producă suficient păstrăv sau crap pentru piață și atunci importăm".
De asemenea, Gheorghe Nistor subliniază că țările vecine sprijină acvacultura prin politici favorabile. "Nu plătesc apă, nu plătesc taxe fixe, cum plătim noi. Autorizațiile de funcționare la ei sunt valabile pe toată durata de funcționare a amenajării piscicole. Pe când la noi periodic trebuie întocmite alte documentații, cheltuieli suplimentare", adaugă el.
În ultimii trei ani, țări precum Polonia, Bulgaria și Ungaria au primit sprijin direct de la guvernele lor, în timp ce în România nu există un ghid adecvat pentru a susține sectorul. Pe de altă parte, problemele de la malul mării se agravează, se constată o scădere a numărului de pescari și o stagnare a pescuitului în general.