Consiliul Superior de Medicină Legală critică ordonanța antidrog
Consiliul Superior de Medicină Legală critică ordonanța antidrog
Consiliul Superior de Medicină Legală a reacționat public la intrarea în vigoare a Ordonanței 84/2024, cunoscută sub denumirea de ordonanța antidrog. Într-un comunicat, consiliul a declarat că nu a fost informat oficial despre conținutul ordonanței și că nu i s-a solicitat un punct oficial de vedere.
Reprezentanții consiliului subliniază că nu sunt de acord cu anumite prevederi care ar putea afecta prestigiul instituției medico-legale, al sistemului de probațiune judiciară, dar și al unor drepturi fundamentale și constituționale. Aceștia au declarat: "Nu suntem de acord cu o serie de prevederi apte de a duce atingere prestigiului institutiei medico-legale, al sistemului de probatiune judiciara dar și al unor drepturi fundamentale, constitutionale."
Medicina legală este singura care deține laboratoare naționale pentru determinarea substanțelor psihotrope, prin urmare nu se poate vorbi anticipat despre apariția altor laboratoare. "Nu se poate accepta alocarea responsabilității unor astfel de analize, în baza unor viitoare (necunoscute încă) criterii de acreditare," au precizat medicii legiști.
Procesul de dezvoltare a rețelei de toxicologie medico-legală a fost subliniat ca fiind complex și costisitor. Medicii legiști estimează că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani și zeci de milioane de euro, angajări masive și achiziții de echipamente, posibile chiar și noi construcții, pentru a ajunge la nivelul actual al rețelei de toxicologie medico-legală.
Consiliul subliniază și importanța colaborării cu Ministerul Sănătății în orice discuție referitoare la achizițiile de echipamente necesare. "Având în vedere faptul că analizele toxicologice se fac în cadrul instituțiilor medico-legale, care țin de Ministerul Sănătății, orice discuții pe acest subiect trebuie realizate împreună cu Ministerul Sănătății și Consiliul Superior de Medicină Legală," au afirmat reprezentanții consiliului.
Consiliul a adus în atenție și faptul că unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități foarte mici în alimente, ca de exemplu macul, care conține cantități infime de opiacee fără efect clinic, dar potențial pozitive la testele toxicologice. De asemenea, multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot rezulta în teste toxicologice pozitive fără a afecta capacitatea de a conduce autovehicule.
În concluzie, consiliul a emis rezerve privind realizarea de analize toxicologice în laboratoarele MAI, menționând că acest lucru ar putea genera neîncredere în rândul publicului în privința rezultatelor obținute. "Realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obținute," a subliniat Consiliul Superior de Medicină Legală.