Botoșani, unul dintre judeţele cu cel mai slab ritm de dezvoltare. Depinde de ajutoarele de la bugetul de stat

Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din țară, potrivit unei analize Hot News. Mai mult, județul nostru depinde de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui. România are acum un PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 77-78%, depășind Ungaria și Grecia (67%). „Nu mai suntem o țară săracă- la un PIB/capita de 77-78% din media țărilor europene nu mai poți fi considerat sărac”, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Dar tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel de județ. Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (e de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ- Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala. De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă. Botoșaniul nu este departe de Vaslui în top 10 cele mai sărace județe. Astfel, județul nostru se clasează pe penultimul loc, după Suceava și Giurgiu. De remarcat că unele județe Botoșani, Vaslui, Vrancea, dar și Vâlcea sau Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt controlabile politic, fiind practic dependente de banii de la București. În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor. Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, care nu au nicio legătură cu nevoile reale ale comunității locale. Și nici cu resursele financiare reale. „Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfășurarea activităților economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” arată Curtea de Conturi într-un raport recent. Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu sevicii publice minime (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași). Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.