De ce prinde rădăcini populismul în România. Experții cer recuperarea patriotismului de către partidele democratice

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” i-a prezentat președintelui Dan un raport despre lupta cu populismul și suveranismul, ”o noutate politică ce poate colapsa în două trei cicluri electorale”. Documentul, cu titlul ”Raport sintetic. Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului. Sinteză a contribuțiilor Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” · 22 iulie 2026” a fost publicat pe site-ul președinției. Raportorii concluzionează că ”populismul național nu este condamnat să învingă proiectul European” și propun un set de măsuri concrete privind ceea ce trebuie să facă România pentru a preveni derivele ultraidentitare, consolidându-și în același timp poziția în Uniunea Europeană. Suveranismul, consideră autorii raportului, este o noutate politică ce poate „colapsa în două-trei cicluri electorale”, dacă apar oferte democratice proaspete. Cauzele profunde ale apariției acestui curent politic țin de criza reprezentării. Autorii raportului resping explicația reducționistă a manipulării și subliniază că problema principală este criza structurală a reprezentării democratice: neîncrederea în partide, corupția, serviciile publice slabe, inegalitățile, decalajele teritoriale, exodul. Populismul transformă aceste nemulțumiri reale într-o poveste simplă despre un popor trădat de o elită coruptă. Contribuțiile experților din Grupul de reflecție converg asupra ideii că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei. Documentul publicat de președinție poate fi consultat aici. Prezentăm mai jos principalele linii ale raportului: În timp ce „populismul vorbește limbajul emoțiilor, Uniunea Europeană vorbește adesea limbajul administrației”. O parte a criticilor suveraniste — deficitul democratic, birocratizarea — exprimă probleme reale ce nu trebuie respinse automat. Ascensiunea populismului este legată de golul dintre ambiția politică și realitatea economică. „Acolo unde cetățenii nu mai au încredere că instituțiile le pot asigura prosperitatea, populismul devine regula. Uniunea Europeană a demonstrat, însă, o reziliență remarcabilă — niciuna dintre marile crize nu a dus la dezintegrare. Discursul populist s-a mutat de la „ieșirea din Europa” la „schimbarea Europei”. Pericolul real este normalizarea ideii că pluralismul și limitele constituționale ar fi obstacole în calea voinței populare. Factori agravanți: platformele digitale, ingerințele externe (războiul hibrid rusesc) și regresul democratic. Buna guvernare — cea mai bună politică anti-radicalizare Prioritatea recurentă este refacerea încrederii în instituții. Discursurile ultraidentitare prosperă acolo unde statul este perceput ca incompetent, corupt sau indiferent. „Cea mai bună politică împotriva radicalizării rămâne buna guvernare.” Populismul prosperă acolo unde se instalează sentimentul abandonului. Decalajele dintre marile orașe și zonele rămase în urmă alimentează percepția „celor două Românii”. Politicile de dezvoltare regională sunt și politici de consolidare democratică. „Investiția în educație reprezintă cea mai importantă politică de securitate democratică.” Alfabetizarea media și gândirea critică devin condiții de funcționare a democrației, mai ales față de un electorat radical preponderent tânăr, conectat la social media. A fost o eroare tactică majoră ca discursul patriotic să fie lăsat deoparte în numele exclusiv al celui proeuropean — spațiul a fost acaparat de actori radicali. Se pledează pentru un patriotism democratic, incluziv și european. Lupta cu naționalismul+ radical nu se poate purta cu instrumente penale — este contraproductivă. Terenul corect este al convingerilor: se combat ideile, nu oamenii. În paralel, fermitate față de rețelele de propagandă ostilă și reformarea serviciilor de informații. Educație media sistematică, transparența finanțării presei, susținerea jurnalismului independent. Principiu de echilibru: combaterea dezinformării nu trebuie confundată cu cenzura. România trebuie să renunțe la postura de beneficiar pasiv și să formuleze inițiative în marile dezbateri europene, cu obiective proprii, alianțe și capacitatea de a spune și „nu”. Este propus un model pe patru piloni — competiție, cooperare, cooptare și coordonare. Raportorii Grupului de lucru sunt prof. Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului de Cooperări Internaționale, Universitatea Babeș-Bolyai și prof. Silviu Rogobete, directorul Școlii doctorale de filosofie, sociologie si științe politice, Universitatea de Vest Timișoara. Autorii contribuțiilor sunt: Teodor Baconschi, Dumitru Chisaliță, AEI, Adrian-Gabriel Corpadean, decanul Facultății de Studii Europene, UBB, conf. Raluca Moldovan, Facultatea de Studii Europene, UBB, prof. Adrian Papahagi, Facultatea de Litere, UBB, prof. Ovidiu Pecican, UBB, Dorin Popescu președintele Asociației Casa Mării Negre, assist univ. Negre Antonia Pup, Universitatea Georgetown din Washington. Mihai Sebe, Institutul European din România ,Remus Ștefureac, INSCOP, Sever Voinescu, redactor șef Dilema Veche.