Creșterea prețului petrolului șochează piețele globale și alimentează temerile inflaționiste
Creșterea rapidă a prețului petrolului a provocat o reacție notabilă pe piețele financiare luni după-amiază, după ce Președintele Donald Trump a declarat pentru CBS News că războiul din Iran este „foarte complet, practic”. Conform nbcnews.com, această situație a dus la o scădere a prețurilor acțiunilor și energiei, dar și la temeri crescânde legate de inflație.
👉 Evoluția prețurilor petrolului și reacția piețelor bursiere americane
Prețul petrolului brut din SUA a crescut cu până la 32% peste noapte, atingând 119 dolari pe baril, înainte de a scădea cu aproximativ 5%, stabilizându-se în jurul valorii de 86 dolari pe baril la ora 16:00 ET. De asemenea, petrolul Brent a scăzut cu mai mult de 3,5%, ajungând la mai puțin de 89 dolari pe baril. Piețele de acțiuni din SUA au înregistrat, de asemenea, o inversare rapidă. S&P 500, care scăzuse cu până la 1,5%, a încheiat ziua în creștere cu 0,83%. Nasdaq Composite, care anterior a scăzut cu 1,4%, a încheiat ziua în teritoriu pozitiv, cu o creștere de 1,38%. Indicele Dow Jones Industrial Average a recuperat o pierdere de peste 880 de puncte, încheind ziua cu o creștere de 239 de puncte.
Cu toate acestea, prețul petrolului brut din SUA a crescut cu mai mult de 50% de la începutul anului și cu mai mult de 30% în ultimele cinci zile. Conform informațiilor, luni după-amiază, prețul mediu al carburantului la pompă în SUA a ajuns la 3,49 dolari pe galon, continuând trendul ascendent brusc. De la începutul războiului, prețul mediu pe galon a crescut cu mai mult de 50 de cenți, conform serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy.
👉 Scăderi semnificative pe piețele externe
Piețele externe au suferit o cădere semnificativă. În Japonia, indicele Nikkei 225 a înregistrat cea mai slabă zi din aprilie anul trecut, scăzând cu 5,2%. Acest indice a intrat în teritoriu de corecție, ceea ce înseamnă că a scăzut cu 10% sau mai mult față de maximul precedent. Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut, de asemenea, cu 6%, fiind suspendat temporar timp de 20 de minute din cauza vânzărilor intense. În Europa, indicele Stoxx 600 a încheiat în scădere cu 0,6%, iar piețele din Germania, Franța, Italia și Spania au scăzut cu aproximativ 1%. Obligațiunile, care anterior au suferit vânzări, au încheiat ziua mai sus, venitul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani scăzând la 4,10%, iar cel pe 30 de ani la 4,71%.
Prețurile gazelor naturale au scăzut cu 4% la New York, iar la nivel european au crescut cu doar 5%, după o creștere rapidă inițială. De asemenea, prețul uleiului de încălzire, care poate fi un substitut pentru combustibilul de avioane, a scăzut cu peste 8%, după o creștere de 23% anterioară.
Miniștri de finanțe din principalele țări industrializate au avut luni o videoconferință pentru a discuta o posibilă eliberare comună a rezervelor de petrol în încercarea de a atenua creșterea prețurilor. Totuși, ei au decis să nu elibereze petrol în acest moment. „Nu am ajuns încă acolo”, a declarat ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, reporterilor din Bruxelles, adăugând că grupul va „continua să monitorizeze situația foarte atent”. „Vreau să fiu foarte clar în privința faptului că suntem pregătiți să luăm măsuri necesare și coordonate pentru a stabiliza piețele”, a adăugat el.
👉 Coordonarea internațională și opțiunile strategice pentru stabilizarea pieței
Casa Albă a precizat că este în „permanentă coordonare cu agențiile relevante pe această problemă importantă”. „Președintele Trump și întreaga sa echipă de energie au avut un plan solid pentru a menține piețele energetice stabile cu mult înainte de debutul Operațiunii Epic Fury și vor continua să revizuiască toate opțiunile credibile”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers.
Un oficial american a declarat separat pentru NBC News că Trump revizuiește o serie de opțiuni pentru a reduce prețurile, inclusiv restricționarea exporturilor din SUA, intervenții pe piața futures și ridicarea unor cerințe ale Legii Jones, care impune ca combustibilul intern să fie transportat exclusiv pe nave cu pavilion american.
Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a participat, de asemenea, la întâlnire, unde a informat miniștrii despre starea piețelor energetice, care „s-au deteriorat în ultimele zile”. „În plus față de provocările de transport prin Strâmtoarea Ormuz, o cantitate substanțială de producție de petrol a fost restricționată”, a declarat Birol. „Aceasta creează riscuri semnificative și în creștere pentru piață.”
Comisarul pentru economie al Uniunii Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat, de asemenea, luni seara că miniștri europeni nu au fost de acord cu eliberarea stocurilor, dar că vor continua să evalueze situația. „Una dintre opțiunile luate în considerare este ... eliberarea rezervelor de petrol pentru a asigura o aprovizionare mai mare de petrol în timpul acestei întreruperi”, a declarat el reporterilor anterior în Bruxelles.
Mai multe țări au redus producția de petrol de la începutul războiului, inclusiv Kuweit, Emiratele Arabe Unite și, conform raportărilor, Arabia Saudită. Aramco, compania națională de petrol a Arabiei Saudite, nu a răspuns la solicitările de comentarii. Strâmtoarea Ormuz, prin care trec mai mult de 20% din cererea zilnică de petrol a lumii, rămâne practic închisă pentru petroliere. Navele din apropierea strâmtorii, în largul Iranului de sud, au raportat primirea de amenințări prin transmisii radio. Agenția britanică de comerț maritim a raportat, de asemenea, multiple atacuri asupra sau în apropierea navelor din regiune. Stocarea a început, de asemenea, să atingă capacitatea sa maximă în zonă.
„Cu blocajele la export nerezolvate și stocurile continuând să se strângă, o accelerare suplimentară a tăierilor de aprovizionare în regiune pare tot mai probabilă în zilele următoare”, au scris analiștii de la JPMorgan Chase vineri. „Până vinerea viitoare, estimăm că peste 4% din producție va trebui să fie restricționată.”
Ei au adăugat că, până acum, au fost deja tăiate aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Până acum, nicio țară nu a întrerupt complet producția de petrol, dar analiștii avertizează că aceasta ar putea fi următoarea măsură. „Dacă producătorii dincolo de Irak și Kuweit sunt nevoiți să reducă producția, capacitatea de a restabili rapid aprovizionarea de dinainte de criză ar deveni din ce în ce mai restrânsă”, au spus analiștii de la Société Générale într-o notă pentru clienți luni dimineața. „Timpul este, prin urmare, critic: cu cât întreruperile persistă mai mult, cu atât mai mare este probabilitatea ca ceea ce aparent sunt întreruperi temporare să se transforme în pierderi mai durabile de aprovizionare.”
„Emiratele Arabe Unite sunt probabil următorul producător în pericol de a suspenda producția, posibil în termen de următoarele cinci până la șapte zile”, au scris ei. „Qatar este, de asemenea, vulnerabil.” Toate cele patru țări menționate se află printre primele cinci producătoare de petrol din OPEC. Iranul se află de asemenea în top cinci, dar, din cauza sancțiunilor impuse de SUA, majoritatea petrolului său ajunge în China. Bessent și vicepremierul chinez He Lifeng plănuiesc să se întâlnească săptămâna aceasta, conform mai multor rapoarte.