România stabilește un nou record negativ în privința sărăciei

Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, România se confruntă cu o situație îngrijorătoare, având unul din cinci români atât de săraci încât nu își permite consumul zilnic de carne și nu poate pleca în vacanțe. Aproape 19,8% din populația țării a experimentat, în 2023, privări materiale și sociale severe, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria.

Datele indicate de Oficiul European pentru Statistică relevă că, în comparație, 6,8% din populația Uniunii Europene a experimentat privări similare. Aceasta reprezintă o mică creștere față de anul anterior, când ponderea era de 6,7%. Printre țările cu cele mai mari rate ale acestor privări se numără Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9%).

Studiile arată că femeile din Uniunea Europeană au avut șanse mai mari de a se confrunta cu aceste privări. Astfel, 7,2% dintre femei au raportat privări materiale și sociale grave, comparativ cu 6,5% dintre bărbați. Această tendință s-a menținut constantă în toate grupele de vârstă, exceptând copiii sub 18 ani, unde băieții (8,5%) au avut o rată ușor mai mare decât fetele (8,3%).

Privind categoriile de vârstă, persoanele între 18 și 64 de ani au experimentat o rată de deprivare generală de 6,8%, iar femeile din această grupă de vârstă au fost cele mai afectate, cu 7,2%. Printre vârstnicii de 65 de ani și peste, rata de privare a fost de 5,5%, fiind totuși mai ridicată în rândul femeilor, la 6,1%, comparativ cu 4,8% în rândul bărbaților.

Regiunea de sud-est a României a înregistrat cele mai ridicate niveluri de deprivare, cu peste 30% din populație afectată. La nivelul Uniunii Europene, România a avut o reducere importantă a ratei de privări materiale și sociale severe, scăzând cu 4,5 puncte procentuale față de anul anterior. Alte reduceri semnificative s-au observat în Letonia și Croația. Contrar, țări precum Danemarca, Austria, Ungaria și Spania au înregistrat creșteri ale ratelor de deprivare.

Disparitățile regionale din România, precum și din alte țări europene precum Franța, Italia și Grecia, sugerează că există diferențe considerabile în ceea ce privește condițiile de trai, cu variații de peste 15 puncte procentuale între regiunile cele mai afectate și cele mai puțin afectate. Aceste date evidențiază nevoia urgentă de măsuri eficiente pentru a combate sărăcia și privarea materială în rândul populației vulnerabile din România.