Postul Paștelui începe luni
Postul Sfintelor Paști, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, este cel mai lung și greu post din an, având o durată de 40 de zile. Acesta debutează luni și precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Potrivit botosaninews.ro, în această perioadă, Canonul Sfântului Andrei Criteanul are un rol important, fiind oficiat în primele și a cincea săptămână a postului.
În cadrul acestui canon, denumit și Canonul cel Mare, se cântă în prima săptămână în serile de luni, marți, miercuri și joi, în timpul slujbei Pavecernita Mare. În a cincea săptămână, canonul se cântă integral în cadrul slujbei Denia de miercuri.
Un aspect specific al Postului Mare este Liturghia Darurilor înainte sfințite, care se oficiază exclusiv în această perioadă. Postul Paștelui, cunoscut și ca Patruzecimea, este considerat cel mai important dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este adesea numit Postul Mare, având o notorietate aparte în tradiția populară.
În primele secole, durata și modalitatea de postire erau diferite de la o regiune la alta. Astfel, unii creștini posteau doar o zi sau două înainte de Paști, iar alții optau pentru perioade mai lungi. Până în secolul al IV-lea, Biserica de Răsărit a stabilit, după Sinodul I Ecumenic, o practică uniformă de șapte săptămâni de post, care a fost adoptată și menținută până în prezent.
Până în seara zilei de Duminica izgonirii lui Adam din Rai, se posteste sec, continuând până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv. Această tradiție de 40 de zile se leagă de evenimente biblice, precum cele 40 de zile ale Potopului și cele 40 de ani de rătăcire a evreilor în deșert.
Spre deosebire de Postul Crăciunului, care permite mai multe alimente, Postul Paștelui are doar două zile de dezlegare la pește: Buna Vestire pe 25 martie și Duminica Floriilor pe 13 aprilie. La începutul acestui post, se recomandă un post mai strict, iar în primele trei zile, credincioșii pot opta pentru o ajunare mai ușoară.
Pentru a menține atmosfera de smerenie și pocăință specifică acestei perioade, Biserica a interzis oficierea Sfintei Liturghii în zilele de rând, exceptând zilele de sâmbătă, duminică și sărbătoarea Bunei Vestiri. De asemenea, sunt interzise nunțile și sărbătorile onomastice în această perioadă, dat fiind că acestea implică festivități care nu se potrivesc cu duhul postului.
Legile din vremea bizantină susțineau respectul față de Postul Paresimilor, iar serviciile divine din această perioadă sunt mai austere și îndeamnă la introspecție. Este o vreme propice pentru spovedanie, astfel încât credincioșii să se pregătească pentru împărtășire în ziua de Paști.
