Opțiuni actuale de tratament pentru anevrismul aortic abdominal
În prezent, nu există niciun medicament dovedit științific care să încetinească rata de creștere a unui anevrism. De-a lungul timpului, au fost studiate diverse medicamente, cum ar fi doxiciclina, beta-blocantele, inhibitorii de enzimă de conversie și statinele. Cu toate acestea, doar întreruperea fumatului a fost dovedită a reduce rata de creștere a anevrismului aortic abdominal cu 20%.
Diabetul poate încetini rata de creștere datorită tratamentului cu metformin, dar această relație de cauzalitate nu a fost încă dovedită definitiv. Astfel, singura metodă de tratament pentru anevrismul aortic abdominal rămâne cea chirurgicală. La nivel global, există două metode de reparație chirurgicală: una deschisă și una endovasculară, ambele implicând riscuri operatorii înalte.
Pregătirea preoperatorie este esențială și trebuie să fie foarte extensivă din cauza riscurilor mari asociate ambelor tipuri de intervenții. Optimizarea pacientului din punct de vedere cardiac, pulmonar și renal este fundamentala.
Metoda de tratament chirurgical deschis pentru anevrismul de aorta abdominala implică o intervenție chirurgicală cu o spitalizare de 7-10 zile, primele două zile postoperatorii fiind petrecute în secția de anestezie și terapie intensivă. Sub anestezie generală, o proteză sintetică este cusută pe peretele aortic sănătos. Complexitatea operației poate varia în funcție de anatomia fiecărui anevrism.
Tratamentul endovascular presupune o spitalizare mai scurtă, de 3-5 zile, fără necesitatea internării în secția de anestezie și terapie intensivă în majoritatea cazurilor. Această metodă implică inserarea unei proteze vasculare în interiorul anevrismului, accesând ambele artere din stinghie, și poziționarea corectă a protezei cu ajutorul unui aparat de raze X.
Principiile acestor două metode de tratament se aplică tuturor anevrismelor aortice abdominale, indiferent de extindere. Însă, în cazul anevrismelor care includ ramurile viscerale (trunchiul celiac, mezenterica superioară, arterele renale), intervenția chirurgicală devine semnificativ mai complexă, asociată cu un risc operațional mai mare comparativ cu anevrismele aortice infrarenale.
Nu toate anevrismele aortice infrarenale pot fi reparate prin metodă endovasculară, deoarece protezele utilizate nu pot fi adaptate oricărei anatomii. Aproximativ un sfert din pacienți necesită intervenție chirurgicală deschisă. Aceasta se poate aplica oricarei anatomii, deși există un risc mai mare în anumite cazuri (anevrisme inflamatorii, vena renală stângă retroaortică, artere renale jos inserate, rinichi potcoavă, vena cava dublă).
Complicațiile imediate ale tratamentului chirurgical sunt multiple și uneori necesită reintervenție de urgență. Există o dezbatere actuală la nivel internațional privind metoda de tratament chirurgical care ar trebui recomandată pacienților cu anevrisme aortice infrarenale.
Studiile randomizate care ghidează deciziile chirurgicale în acest caz includ EVAR-1, OVER, DREAM și ACE. Deși metoda chirurgicală deschisă are un risc operator mai mare (4%) și o spitalizare mai lungă (7-10 zile), aceasta oferă un risc total mai mic pe termen lung, comparativ cu metoda endovasculară, care prezintă un risc operator inițial mai redus (1-2%) și o spitalizare mai scurtă (3-5 zile). Totuși, metoda endovasculară necesită urmărire medicală anuală pentru tot restul vieții pacientului.
Ideea ideală este ca, dacă anatomia și starea fiziologică ale pacientului permit, să fie oferite ambele metode de tratament, cu o preferință specifică în anumite cazuri. O discuție detaliată despre fiecare metodă de tratament și o pregătire preoperatorie adecvată sunt esențiale.
Pentru programări la Chirurgie vasculară, poate fi apelat numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.