Ministrul Culturii dorește modernizarea conacului Bals din Darabani
Ministrul Culturii dorește modernizarea conacului Bals din Darabani
Raluca Turcan, ministrul Culturii, a efectuat luni o vizită la conacul Bals din Darabani, subliniind importanța finanțării pentru reabilitarea acestuia. Potrivit declarațiilor sale, conacul are potențialul de a deveni o atracție turistică importantă, însă necesită lucrări de restaurare. Deocamdată, discuțiile cu privire la finanțare sunt în stadiu inițial.
„Conacul Bals are fără îndoială un potențial uriaș. Colaborez cu echipa Muzeului Nordului și cu cei care doresc să pună în valoare acest monument, având responsabilitatea de a găsi resursele necesare pentru refacerea lui. Acesta este inclus în prezent pentru finanțare și avem obligația să ne asigurăm că această finanțare devine realitate,” a declarat Turcan.
Puțini oameni știu că în județul Botoșani există un conac cu 29 de încăperi, care a aparținut unui mare logofăt. Conacul Theodor Bals din Darabani este folosit în prezent ca bibliotecă și muzeu, având o vastă colecție dedicată istoriei și etnografiei regiunii.
Potrivit site-ului muzeulnordului.ro, în anul 1834, marele logofat Theodor Bals, care a fost hatman al Moldovei, a inaugurat un conac în Darabani, pentru a-i servi ca reședință în timpul vizitelor la moșia sa din nordul țării. În anii anteriori, Bals a decis să înființeze un târg pe moșia sa și, pentru aceasta, a început construcția conacului, obținând și hrisovul domnesc de întemeiere a târgului în 1837. De asemenea, a ridicat o biserică, dedicată Sf. Nicolae, în 1840, și a înființat o școală, prima școală de stat din Moldova, în 1841. El a promovat și „Invoiala”, un acord prin care atrăgea comercianții evrei în Darabani.
Construcția conacului a durat un deceniu, între 1824 și 1834. Cele 29 de încăperi, dispuse pe două etaje, erau amenajate să primească nu doar familia Bals și servitorii lor, ci și oaspeți din rândurile boierilor.
Conacul a fost și locul de unde Bals împărțea dreptatea locuitorilor din Darabani. Relatările din acea vreme spun că, atunci când se întorcea de la Iași, satenii își scoteau pălările și se închinau în fața lui, așteptând să își expună problemele. Bals îi asculta din trăsură și apoi îi chema la conac pentru a soluționa disputele.
După câțiva ani, Conacul devine sediu pentru Judecătoria locală, iar în 1926 devine parte din patrimoniul Statului Român, adăpostind Primăria, Poliția și, pentru o perioadă scurtă, un muzeu al orașului. În perioada comunistă, Primăria s-a mutat în altă parte a orașului, iar conacul a servit drept internat pentru fete, apoi ca sediu pentru Biblioteca Orășenească și Clubul Copiilor.
În prezent, parterul conacului găzduiește Biblioteca Orășenească, care deține peste 40.000 de volume, iar la etaj funcționează Muzeul Nordului, deschis în 2014. Acesta expune o impresionantă colecție de obiecte de arheologie, documente, numismatică și fotografie veche, inclusiv o secțiune dedicată perioadei comuniste, cu cărți și steaguri specifice acelei ere.
