Manastirea Cozancea: O comoară duhovnicească în comuna Sulita, judetul Botosani
Manastirea Cozancea: O comoară duhovnicească în comuna Sulita, judetul Botosani
Manastirea Cozancea, dedicată "Adormirii Maicii Domnului", se află în comuna Sulita, situată la peste 30 de kilometri de municipiul Botosani. Deși nu este un obiectiv turistic binecunoscut, aceasta ascunde adevărate comori pentru suflet și ochi, fiind un loc tăcut și liniștit, ideal pentru cei care caută relaxare și meditație.
Fondată în urmă cu câteva secole de familia boierilor Bals, o familie influentă din regiune, manastirea are o istorie bogată. Se consideră că aceasta a fost ridicată în anul 1684, iar biserica din centrul complexului a fost finalizată în 1744, fiind un cadou din partea lui Vasile Bals, care a donat o Evanghelie personal semnată. Biserica are ziduri groase de aproximativ doi metri și o catapeteasmă lucrată cu măiestrie.
Structura mănăstirii include o tinda, un pronaos cu o turla patrata și o boltă sferică pe pronaos. În exterior, pe peretele sudic, se află o pictură murală ce reprezintă Judecata de Apoi. Mănăstirea dispune de chilii vechi și noi, ultima fiind construită în 2007.
Un aspect semnificativ al mănăstirii este legătura cu personalități importante ale vieții monahale românești, cum ar fi părintele Paisie Olaru și ucenicul său, părintele Ilie Cleopa. Paisie Olaru a început viața monahală la Cozancea în 1921, întâlnindu-l pe Ilie Cleopa, care, în acel timp, era un tânăr ce avea grijă de turmele de oi din jurul mănăstirii. În 1953, Cozancea a devenit mănăstire de maici, cunoscând o comunitate de aproape 70 de călugărițe care au trăit aici timp de patru ani.
Mănăstirea a fost închisă în 1960, dar a fost redeschisă în 1979, grație eforturilor părintelui Elisei Florea, dorit de fostul patriarh Iustin ca arhimandrit. Cu toate acestea, părintele Florea a preferat să revină la Cozancea și să refacă obștea monahală.
În prezent, mănăstirea se întreține din munca proprie, cultivând cele zece hectare de teren pe care le dețin și bucurându-se de resursele pădurii de 14 hectare. De asemenea, animalele din gospodărie contribuie la asigurarea hranei zilnice. Mănăstirea Cozancea rămâne cunoscută pentru contribuția sa spirituală, fiind legată de moștenirea părinților Paisie și Cleopa, conform declarațiilor starețului mănăstirii.
