Prea multă fericire a dus o femeie la urgențe, într-un caz extrem de rar

Se pare că expresia „aș putea muri de fericire” nu este doar o figură de stil. Conform unui nou studiu de caz, publicat în Oxford Medical Case Reports, o femeie în vârstă de 65 de ani a fost atât de fericită după ce a participat la căsătoria fiicei sale, încât medicii au crezut că are un atac de inimă.

👉 Simptomele și diagnosticul inițial al pacientei

După festivități, timp de trei zile, aceasta a suferit de dureri în piept și dificultăți de respirație. La început, când femeia a solicitat sfatul medicului pentru durerile în piept, pe care le experimentase și cu câteva luni înainte, a fost „trimisă de urgență la departamentul de urgență”, raportează autorii studiului de caz. Totuși, rezultatele testelor au fost confuze. Aparent, fluxul sanguin către inimă era redus, ceea ce este, în mod normal, cauzat de un cheag de sânge. În schimb, ventriculul stâng prezenta o umflare ciudată, care slăbea inima și îi afecta capacitatea de a pompa sângele eficient în întregul corp.

Deși poate părea ciudat, aceasta reprezintă un semn al unei bucurii bruște și copioase. Atunci când fericirea sau entuziasmul pozitiv se acumulează prea mult, poate provoca un stres excesiv asupra inimii, modificându-i forma. Această sindrom bizar se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS), o afecțiune rară și adesea neglijată, care imită îndeaproape un infarct miocardic acut, sau atac de inimă. Deși este reversibilă, nu este benignă și poate fi amenințătoare pentru viață.

👉 Incidența și particularitățile sindromului takotsubo

TTS este declanșat de experiențe emoționale intense, fie ele pozitive, cum ar fi o nuntă, sau negative, cum ar fi o despărțire. Versiunea negativă este cunoscută sub numele de sindromul inimii frânte, dar celălalt pol al monedei este denumit sindromul inimii fericite, provocat de un val de emoții pozitive. Sindromul inimii frânte este mai bine cunoscut și studiat, deși și acesta rămâne un mister medical. Deși este reversibil, nu este benign.

Cercetările sugerează că aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de a avea un atac de inimă, dar fără semne de cheag în ventriculul stâng, ar putea suferi, de fapt, de TTS. Aceasta reprezintă un procent foarte mic, iar pentru sindromul inimii fericite, procentul este și mai mic. Doar aproximativ 4% dintre cazurile raportate de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Totuși, cu atât de puține cazuri înregistrate, este greu de spus dacă aceasta reflectă realitatea sau este vorba despre o supraveghere clinică.

TTS a fost documentat pentru prima dată în 1983 la Spitalul Municipal din Hiroshima, Japonia. A fost numit astfel după capcanele de caracatiță japoneze (takotsubo), deoarece pacienții cu această afecțiune au un ventricul stâng de formă anormală, care amintește de aceste vase ceramice. Mecanismele exacte care stau la baza TTS nu sunt pe deplin înțelese, dar se pare că efectele asupra inimii variază ușor în funcție de natura sindromului.

„Ambele condiții implică activarea sistemului nervos simpatic și un val de catecolamine”, explică autorii studiului de caz, „dar răspunsurile neurohormonale pot varia în funcție de valoarea emoțională.” Sindromul inimii fericite este asociat cu umflarea mid-ventriculară sau bazală, în timp ce sindromul inimii frânte are un model diferit. Simptomele pot fi mai puțin severe și rezultatele pe termen scurt mai bune, deși sunt necesare date suplimentare.” Deoarece simptomele sunt mai puțin severe, ele pot fi uneori trecute cu vederea, deși rezultatele pot fi amenințătoare pentru viață.

Se pare că medicii pot neglija cât de stresantă poate fi bucuria și fericirea atunci când sunt experimentate în exces. „Menținerea unui nivel ridicat de suspiciune, chiar și în rândul pacienților fără factori de risc cardiovascular convenționali, este crucială”, afirmă autorii studiului de caz. La sfârșitul anului 2025, cardiologul John Madias de la Icahn School of Medicine din Mount Sinai, New York, a avertizat că medicii, pacienții și publicul trebuie să fie mai conștienți de sindromul inimii fericite și de sindromul inimii frânte.

În acest caz particular, femeia în vârstă de 65 de ani a reușit, din fericire, să își recupereze complet inima și continuă să trăiască sănătoasă. Autorii menționează că ea „se așteaptă cu nerăbdare să fie martoră la cele mai fericite momente din viața celorlalți copii ai săi în anii următori.” Studiul este publicat în Oxford Medical Case Reports.