Efectele sancțiunilor impuse Rusiei: Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan
Efectele sancțiunilor impuse Rusiei: Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative
Depuis începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat 14 pachete de sancțiuni menite să reducă capacitățile militare ale Kremlinului. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, rezultatele dorite par să întârzie. Analiza realizată de agenția France Presse, preluată de Agerpres, arată că Moscova a găsit diverse strategii pentru a minimiza impactul acestor sancțiuni.
Deși economia rusă este în scădere, aceasta rămâne totuși pe o creștere de peste 4%, conform oficialilor ruși, care susțin că sancțiunile internaționale nu au efectul scontat. Recent, guvernul rus a anunțat o creștere de 30% a bugetului pentru apărare în anul următor. "Sancțiunile sunt eficiente doar dacă există o coaliție largă care să le susțină," a declarat Guntram Wolff, expert la Institutul Bruegel și profesor de economie la Universitatea Liberă din Bruxelles. În prezent, multe țări, inclusiv China și India, nu participă la această coaliție, ceea ce complică aplicarea unor măsuri dure împotriva Rusiei.
Recent, țările occidentale au decis să interzică exporturile de tehnologii care ar putea fi utilizate pentru fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Cu toate acestea, aceste interdicții sunt rapid eludate de Rusia prin colaborarea cu țări precum China, Turcia și Emiratele Arabe Unite, dar și cu foste republici sovietice din Asia Centrală, precum Kazahstan. "Ingeniozitatea" rușilor de a dezvolta soluții alternative este considerabilă, a recunoscut David O'Sullivan, emisarul special al Uniunii Europene pentru sancțiuni.
Un studiu realizat de Institutul Jacques Delors din Paris arată că exporturile europene către Turcia au crescut cu 38% între al treilea trimestru din 2021 și cel din 2023, în timp ce exporturile Turciei către Rusia au crescut cu 72% în aceeași perioadă. Până în prezent, Uniunea Europeană a evitat să "pedepsească" țările implicate, preferând soluții diplomatice. O'Sullivan a subliniat importanța găsirii de soluții interne de către aceste state.
Consilierul pentru sancțiuni la președinția ucraineană, Vladislav Vlasiuk, a exprimat îngrijorarea că, deși diplomația este esențială, uneori este necesar să se ia măsuri mai stricte. El a prezentat exemple de tehnologii europene regăsite în echipamentele militare rusești, subliniind nevoia de măsuri mai ferme.
Uniunea Europeană caută acum soluții pentru a impune constrângeri asupra companiilor europene care produc bunuri susceptibile de a fi folosite în industria militară rusă. Aceasta include interdicții de reexportare a "know-how-ului" tehnic. Totuși, implementarea acestor măsuri este complicată, iar unii oficiali recunosc că este dificil să controlezi întregul proces de vânzare.
Urmărind să extindă aceste interdicții, oficialii europeni se confruntă cu o rezistență din partea mediului de afaceri. Companiile europene s-au angajat să respecte sancțiunile, dar necesită îndrumări clare pentru a combate eficient eludarea acestora. Oamenii de afaceri din Bruxelles susțin că este esențială o amenințare clară cu sancțiuni financiare pentru a-i determina pe antreprenori să respecte regulile.
Potrivit lui Guntram Wolff, responsabilitățile lăsate în seama firmelor ar trebui să fie corelate cu măsuri legale stricte, similare celor aplicate în domeniile combaterii spălării banilor și terorismului. De altfel, sistemul financiar internațional a fost nevoit să dezvolte metode eficiente de monitorizare, care au ajutat în reducerea acestor practici ilicite. Deși sancțiunile nu sunt complet eficace, ele îngreunează considerabil accesul Rusiei la resursele necesare pentru industria sa de apărare.
