Front comun al sindicatelor împotriva Legii salarizării. Cer oprirea tuturor demersurilor parlamentare

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național cer retragerea de urgență a actualului proiect al Legii salarizării din sectorul public și anunță că nu vor mai participa la consultările organizate pe marginea documentului. Sindicaliștii solicită partidelor parlamentare să oprească orice demers legislativ privind proiectul și cer ca elaborarea unei noi legi să fie reluată după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline. Solicitarea este semnată de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical. Reprezentanții celor cinci confederații susțin că actualul document nu mai poate reprezenta baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate. „Vă informăm că ne retragem din orice consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, din cauza timpului extrem de scurt rămas la dispoziție”, au transmis liderii sindicali. Aceștia cer ca procesul de elaborare a unei noi Legi a salarizării să fie reluat „în cadrul unui mecanism de dialog social real și instituționalizat”, după instalarea unui nou Executiv. Confederațiile consideră că o nouă variantă a legii ar putea fi elaborată într-un interval de maximum șase luni, prin consultări cu reprezentanții angajaților din sectorul public. „Considerăm că este necesară și posibilă construirea, într-un termen de maximum șase luni, a unui proiect legislativ echilibrat, sustenabil și predictibil, care să respecte principiile echității, transparenței și consultării autentice și care să nu conducă la pierderi de venituri pentru niciuna dintre categoriile bugetare”, se arată în documentul comun. Solicitarea confederațiilor vine după ce Curtea de Apel București a suspendat, marți, la cererea Federației Sanitas, procedura privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Decizia poate fi atacată cu recurs. Reprezentanții Sanitas susțin că proiectul nu poate fi transmis Parlamentului și dezbătut cât timp instanța a constatat, în cadrul procedurii ordonanței președințiale, o aparentă nelegalitate. Ministerul Muncii a anunțat că va ataca sentința, reclamând că hotărârea a fost pronunțată chiar în ziua înregistrării dosarului și fără citarea instituției. Oficialii ministerului au precizat că documentul prezentat nu urma să fie trimis direct Parlamentului, ci reprezenta suportul tehnic pentru un proces amplu de consultare. Un eventual proiect legislativ ar fi trebuit să parcurgă ulterior procedurile privind transparența decizională, dialogul social, avizarea interministerială și adoptarea în ședința de Guvern. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat miercuri, după o întâlnire cu liderii sindicali din sistemul sanitar, că au fost acceptate mai multe propuneri privind salarizarea personalului medical. Printre acestea se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase și introducerea unui program-pilot de salarizare în funcție de performanță. Federația Solidaritatea Sanitară a participat la discuții și a anunțat că va continua consultările. Organizația încearcă, în paralel, să convingă parlamentarii să preia amendamentele formulate, indiferent de instituția sau formațiunea care va iniția proiectul de lege. Federația Sanitas a refuzat invitația, motivând că dorește negocieri cu „un partener de dialog care are competența legală să negocieze și să redacteze proiecte de legi”. Și federațiile sindicale din educație au anunțat joi că nu vor participa la discuțiile programate la Ministerul Muncii. Acestea consideră că întâlnirile ar servi doar intereselor de imagine ale guvernanților. Sindicaliștii din învățământ susțin că actualul proiect încalcă actele normative adoptate de Executiv după greva generală din 2023 și îl califică drept „o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății”.