Înapoi la știri

AI ar putea schimba radical economia mondială. Ce spun bancherii

1 oră în urmă
6 minute min
Ion Ionescu
Inteligența artificială a dominat discuțiile de la reuniunea anuală a bancherilor principalelor bănci centrale ale lumii, organizată de Banca Centrală Europeană în Sintra. Participanții au fost de acord că AI are potențialul de a transforma radical economia globală, însă direcția acestei transformări și consecințele sale rămân greu de anticipat. Guvernatori ai băncilor centrale, economiști și experți financiari au avertizat că inteligența artificială poate influența aproape toate domeniile importante pentru politica monetară. Printre acestea se numără piețele financiare, piața muncii, creditarea bancară, securitatea cibernetică, dar și consumul de energie necesar funcționării centrelor de date. Kevin Warsh a descris revoluția AI drept „cel mai important moment economic al vieții noastre”, comparând impactul acesteia cu apariția internetului. El a subliniat că efectele pe termen lung sunt imposibil de anticipat în totalitate, amintind că, la începutul erei internetului, nimeni nu și-ar fi imaginat apariția unor modele de afaceri precum Uber. Discuțiile au arătat că inteligența artificială este privită simultan ca oportunitate și ca risc major. Pe de o parte, tehnologia poate crește productivitatea și poate schimba modul în care funcționează companiile și instituțiile financiare. Pe de altă parte, viteza cu care AI evoluează ridică probleme serioase pentru autoritățile de reglementare și supraveghere. Experții au avertizat că inteligența artificială poate amplifica riscurile sistemice. În tranzacționarea bursieră, algoritmii AI ar putea crea și sparge bule speculative într-un ritm fără precedent. Aceștia ar putea manipula simultan prețurile activelor și ar putea profita atât din creșteri, cât și din prăbușiri. Profesorul Itay Goldstein a atras atenția că astfel de algoritmi ar putea coordona comportamente de piață imposibil de detectat prin metodele actuale de supraveghere. Această perspectivă ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a ține pasul cu noile tehnologii folosite pe piețele financiare. O altă preocupare discutată la Sintra este boom-ul investițiilor în inteligență artificială. Potrivit unor economiști, valul
Publicitate
uriaș de investiții în infrastructura necesară AI seamănă tot mai mult cu marile bule speculative din istorie, precum mania căilor ferate din secolul al XIX-lea sau bula dot-com de la începutul anilor 2000. Bank for International Settlements avertizează că ritmul actual al investițiilor și optimismul privind creșterea productivității pot ascunde riscuri importante pentru piețele financiare. În cazul în care așteptările nu se confirmă, investițiile masive realizate în prezent ar putea produce pierderi considerabile. Inteligența artificială ridică provocări importante și pentru sistemul bancar. Băncile vor putea analiza mult mai precis bonitatea clienților și ar putea acorda credite unor categorii care până acum aveau acces limitat la finanțare. Totuși, autoritățile de supraveghere se tem că deciziile luate de sistemele AI ar putea deveni adevărate „cutii negre”, greu sau chiar imposibil de explicat și verificat. Această lipsă de transparență ar putea crea dificultăți în evaluarea corectitudinii deciziilor și în identificarea responsabilităților. Oficialii au discutat și despre riscurile cibernetice. Tobias Adrian a avertizat că firmele mici și instituțiile cu resurse limitate ar putea deveni cele mai vulnerabile în fața atacurilor informatice alimentate de inteligența artificială. Viceguvernatorul Băncii Angliei, Sarah Breeden, a propus analizarea unor mecanisme similare asigurării depozitelor bancare. Acestea ar permite continuarea funcțiilor esențiale ale unei instituții în cazul unui atac cibernetic major. Participanții au evidențiat și un paradox economic. Dacă AI va avea un succes uriaș și va înlocui milioane de locuri de muncă, consumul populației ar putea scădea, ceea ce ar încetini economia și ar afecta rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială. În schimb, dacă tehnologia nu își va îndeplini promisiunile, investițiile de sute de miliarde de dolari realizate în prezent riscă să genereze pierderi masive. Guvernatorul Tiff Macklem a arătat că lecția internetului rămâne valabilă și pentru AI: tehnologia poate schimba lumea în bine, dar asta nu împiedică apariția unor bule speculative înainte ca beneficiile reale să se materializeze.
Alte postari din Economie
Economie

România are cele mai mari taxe pe salariu din Uniunea Europeană

România conduce clasamentul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai mari taxe aplicate salariilor, potrivit datelor Eurostat. Aproape jumătate din venitul brut al unui angajat ajunge la stat sub formă de impozite și contribuții.

Economie

Comenzile de pe Temu și Shein, vizate de o nouă taxă europeană. Cât se plăteşte în plus

Începând de miercuri, 1 iulie, coletele mici importate în UE, care până acum erau scutite de taxe vamale, vor fi supuse unei noi taxe europene, notează AFP. Taxa impusă de UE vizează limitarea afluxului în Europa de produse provenite în marea majoritate din China, de pe platforme precum Temu sau Shein, și care nu respectă întotdeauna standardele europene.

Economie

Călin Georgescu a mușcat mâna care îl filma. Realitatea PLUS solicită scuze publice de la politician

Reacția vine după un dialog tensionat între Călin Georgescu și realizatoarea Anca Alexandrescu, în emisiunea „Culisele Statului Paralel”, în care Georgescu a acuzat postul că i-ar fi cenzurat un mesaj și a sugerat că prezențele sale la Realitatea PLUS au fost difuzate pentru audiență. Postul susține însă că afirmațiile făcute de Georgescu au trecut o limită, mai ales prin acuzația legată de rating.

Economie

România, al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru din 2026

România se află, alături de Grecia, Croaţia şi Bulgaria, în topul ţărilor UE care au avut cel mai mare deficit de cont curent, în primul trimestru din 2026. Cu 5,3 miliarde de euro ţara noastră ocupă a doua poziţie în clasament după Grecia, care a raportat un total de 6,6 miliarde de euro, potrivit datelor publicate, vineri, de către Oficiul European de Statistică Eurostat.

Acasa Recente Radio Județe