Poveste de succes în Truşeşti: Gospodărie moldovenească autentică recreată pe locul unei foste mlaştini
Poveste de succes în Truşeşti: Gospodărie moldovenească autentică recreată pe locul unei foste mlaştini
Elena Chiponca, originară din comuna botoșăneană Trușești, a reușit să aducă la viață o gospodărie tradițională moldovenească pe terenul unei foste mlaștini. Inițiativa a izvorât dintr-o promisiune făcută mamei sale. La intrarea în satul Trușești, pe un drum paralel cu calea ferată, vizitatorii descoperă o veritabilă capsulă a timpului. Încadrată de o livadă de meri și pruni, gospodăria recreată se aseamănă perfect cu una de acum 200 de ani, fiind meticulos întreținută și funcțională.
Un panou de la intrare informează că locul găzduiește probabil cel mai nordic muzeu de etnografie din România. Inclus în circuitul muzeal național, muzeul este administrat de Elena Chiponca, cea care l-a și construit. "Prima dată te atrage farmecul livezii, apoi descoperi casa țăranului de altădată, îngrijită și cu farmecul ei, apoi întreaga gospodărie. Abia la urma îți dai seama că este muzeu. Pășești ca într-o mașină a timpului și ai o emoție aparte", a declarat o vizitatoare din Iași pentru Adevărul.
Muzeul respectă întocmai așezarea și funcționalitatea unei gospodării tradiționale moldovenești din nord-estul țării. Intrarea se face direct prin livadă și pe o alee șerpuită se ajunge la casa țărănească. Conform reportajului, casa are doar o cameră și o tindă, construite conform canoanelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din bârne de lemn umplute cu lut.
"Am respectat modelul de construcție dar și tehnicile din acea perioadă. Au lucrat la ea meșteri bătrâni care cunoșteau acel mod de construcție", a menționat Elena Chiponca. Interiorul locuinței este amenajat specific unei case țărănești, cu elemente precum celebrul cuptor și covata. În curte, au fost bazate toate anexele gospodărești ale unui țăran botoșănean din acea perioadă, inclusiv o mică fierărie cu nicovală și burduf autentic.
În șopron se găsesc uneltele pentru pregătirea vinului, untului și rachiului, precum și o colecție de mijloace de transport rurale. "Acel ceaun era folosit pentru a face mămăliga direct la muncile câmpului", explică Elena. Printre exponate se numără căruțele de mers la câmp, șareta și docarul folosit de medicul satului, toate donate și funcționale.
Unele obiecte expuse la muzeu au fost achiziționate de Elena Chiponca de la urmașii țăranilor. "Toate exponatele sunt autentice și provin din această zonă. În primul rând am preluat de la familie diferite obiecte. Ce nu am găsit, am achiziționat din zonă, de la persoane care s-au desprins cu oarecare greutate de obiecte. Dar având în vedere că sunt expuse aici și le revăd, a fost o consolare", a spus Elena.
Muzeul găzduiește și o colecție de unelte agricole, dar și de fotografii vechi, care surprind imagini rare din viața satului moldovenesc în perioada interbelică. Realizarea muzeului a fost o promisiune făcută mamei sale, care și-a dorit ca lucrurile să nu fie risipite, ci păstrate pentru a le arăta urmașilor.
Deși a început cu un teren mlăștinos și cu ajutorul rudelor și prietenilor, Elena a reușit să-și ducă planul la îndeplinire. "Am asanat mlaștina, cum am putut, cu sprijinul familiei, al prietenilor și al hazardului. Apoi am construit de la zero, cu meșteri autentici, o casă țărănească. Iar în cele din urmă am început să amenajez", a spus Elena.
Astăzi, muzeul nu percepe taxe de intrare și este întreținut de Elena Chiponca fără salariu, fiind o dovadă a dedicării și pasiunii pentru păstrarea tradiției moldovenești.
