Înapoi
Casa Buicliu, un simbol istoric pentru comunitatea armeană din România
Cultura

Casa Buicliu, un simbol istoric pentru comunitatea armeană din România

Postat pe 10 Aug 2024

Update 1 an în urmă

Timp de citire: 4 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Casa Buicliu, un simbol istoric pentru comunitatea armeană din România

Casa Buicliu este un monument istoric de mare importanță pentru patrimoniul cultural al comunității armene din România. Construită în anul 1810 de către negustorul armean Garabet Buicliu, această clădire nu reprezintă doar o relicvă arhitecturală, ci și o dovadă a influenței semnificative pe care armenii au avut-o asupra dezvoltării economice și culturale a orașului Botoșani.

Ridicată la începutul secolului al XIX-lea, Casa Buicliu a fost edificată într-o perioadă de expansiune pentru comunitatea armeană din Botoșani. Armenii, cunoscuți pentru spiritul lor antreprenorial, au jucat un rol vital în transformarea orașului într-un important centru comercial. Garabet Buicliu, un negustor de seamă, a creat această reședință care a avut atât funcția de locuință, cât și de spațiu comercial.

Durante perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată și a devenit sediul autogării și al transportului public județean, pierzându-și astfel funcția inițială și suferind modificări ce au afectat atât structura, cât și aspectul original al imobilului.

Arhitectura Casei Buicliu reflectă stilul neoclasic târziu, îmbinând influențe locale cu elemente specifice caselor armenești. Fațada clădirii este imposibil de ignorat, cu pilastri la colț și pilastri care încadrează pridvorul, iar interiorul păstrează detalii originale ce dovedesc eleganța și rafinamentul epocii în care a fost construită.

Din păcate, în ultimele decenii, Casa Buicliu a fost lăsată deoparte și a ajuns într-o stare avansată de degradare. Recent, au fost inițiate proiecte de restaurare menite să readucă clădirea la gloria de altădată. Comunitatea armeană din Botoșani este una dintre cele mai vechi și influente din România, stabilindu-se în zonă încă din secolul al XIV-lea, după un cutremur devastator care a distrus capitala Armeniei.

Armenii s-au integrat rapid și au contribuit semnificativ la dezvoltarea locală, prin activități comerciale și culturale. Biserici armenești precum Biserica Sfânta Maria și Biserica Sfânta Treime, alături de numeroase case și clădiri comerciale, atestă prezența și influența comunității armene în regiune.

De-a lungul secolelor, armenii din Botoșani au trăit ca o comunitate unită, aducând o contribuție valoroasă la diversitatea culturală și economică a orașului. Casa Buicliu constituie o parte esențială a mozaicului istoric și cultural din Botoșani, simbolizând transformările și continuitatea unei comunități care a lăsat o amprentă adâncă asupra orașului.

Restaurarea și conservarea acestui monument sunt vitale pentru păstrarea patrimoniului cultural și pentru educarea generațiilor viitoare despre diversitatea și bogăția istorică a Botoșaniului.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Cultura
Cultura

Biblioteca Județeană Botoșani lansează medalia dedicată stareței Olimpiada Iurașcu

Sâmbătă, 17 ianuarie 2026, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a organizat lansarea unei medalii comemorative în cinstea stareței Olimpiada Iurașcu. Evenimentul, susținut prin colaborarea Secției de împrumut carte pentru copii și Cabinetului de numismatică și filatelie, atrage atenția asupra unei figuri importante din viața familiei Eminovici, potrivit reprezentanților bibliotecii.

Cultura

Trei biserici din Botoșani rămân fără preoți, Mitropolia vacantând posturile

În județul Botoșani, trei biserici nu au preoți în acest moment, Mitropolia Moldovei și Bucovinei anunțând că a vacantat aceste posturi. Potrivit listei actualizate, doar preoții din Eparhia Iașilor pot opta pentru transfer în aceste parohii, semnalând o situație importantă pentru comunitățile locale.

Cultura

Muzeul Județean Botoșani organizează atelier de pictură pe sticlă pentru adulți

Muzeul Județean Botoșani continuă seria de ateliere dedicate adulților, invitând atât începătorii, cât și persoanele cu experiență artistică să participe la un nou atelier de pictură pe sticlă, programat pe 25 ianuarie 2026. Evenimentul, intitulat „Dimineți de ianuarie la muzeu”, este o oportunitate de a explora o formă de artă care transcende timpul, explică %source%.

Cultura

Maica Fevronia a preluat conducerea Mănăstirii Vorona după 57 de ani sub îndrumarea Maicii Teofana

Începând de joi, Mănăstirea Vorona din județul Botoșani are o nouă stareță, Maica Fevronia, care a fost hirotesită în cadrul unei slujbe solemne, la care a participat și episcopul vicar Prea Sfințitul Nichifor Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor. Ea îi urmează Maicii Teofana Scântei, care s-a retras din funcție la aproape 92 de ani, după 57 de ani de păstorire.

Acasa Recente Radio Județe