Raluca Stancescu luptă în instanță pentru a-și recăpăta dreptul de a practica avocatura
Raluca Stancescu luptă în instanță pentru a-și recăpăta dreptul de a practica avocatura
Fosta procuroră și fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, Raluca Stancescu, încearcă să se reintegreze în profesie după ce, în 2020, a fost exclusă din Baroul Botoșani. Decizia de excludere a venit după ce această a fost condamnată definitiv într-un dosar penal pentru corupție. Stancescu contestă însă legalitatea și temeinicia acesteia, considerând că decizia nu a fost corect aplicată.
Potrivit sursei monitorulbt.ro, după o perioadă lungă de tăcere, avocata a depus două acțiuni în instanță împotriva Baroului Botoșani și a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Ea susține că există nereguli în modul în care s-au aplicat prevederile legale privind "nedemnitatea" profesională și cere anularea deciziilor administrative care i-au încheiat cariera și suspendarea efectelor acestora până la o hotărâre definitivă. Demersurile sale au fost întârziate vreme îndelungată, după cum notează și un raport al instanței.
Conform informațiilor, în decembrie 2024, Consiliul UNBR a respins contestația depusă de Stancescu, comunicarea fiind făcută doar telefonic, fără notificare oficială. În lipsa unui răspuns formal, avocata s-a adresat instanței, solicitând suspendarea deciziei de excludere și reintegrarea în lista avocaților activi. Într-un alt dosar, în iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat condamnarea acesteia la închisoare cu executare, cauzată de un dosar gestionat de DNA Suceava.
După pronunțarea sentinței, Baroul Botoșani a considerat că faptele penale comise de Stancescu aduc prejudiciu părții și, ca urmare, a dispus excluderea partirii din profesie, în temeiul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Însă, avocata contestă această decizie, susținând că sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" a fost declarată neconstituțională în 2017 prin decizia Curții Constituționale.
„În lipsa unor criterii clare și previzibile, structurile profesionale pot decide după bunul plac cine e sau nu demn să practice avocatura. În cazul meu, Baroul a aplicat norme neconstitutionale, în disprețul hotărârilor Curții Constituționale”, susține Stancescu în acțiunea depusă în instanță. Procesul însă se complică din cauza unor conflicte de competență între Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava, iar cauza se află acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să stabilească instanța competentă.
Potrivit unor note ale instanței, în septembrie 2024, Curtea de Apel Suceava a obligat UNBR să soluționeze rapid contestatia depusă de avocată, după ce aceștia au tergiversat cauza sub pretextul unor posibile modificări legislative. În acest context, Stancescu invocă impactul personal și social al excluderii, fiind fără venituri, proaspăt eliberată condiționat, fără loc de muncă și cu un copil minor în întreținere. Avocații acesteia avertizează asupra unui prejudiciu material grav și consideră decizia de excludere ca fiind ilegală și disproporționată.
Conform noteaza monitorulbt.ro, cazul fostei procuror și avocate ridică semne de întrebare privind respectarea normelor etice și a drepturilor constituționale în procedurile disciplinare. În așteptarea unei decizii finale, Raluca Stancescu continuă lupta pe fondul legalității, moralității și supraviețuirii în profesie.
