Orele lungi de muncă afectează sănătatea creierului, arată un studiu recent

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei din Coreea de Sud a descoperit că orele lungi de muncă nu doar că sunt dăunătoare pentru sănătate, dar pot și modifica structura creierului. Potrivit unui articol publicat de CNN, cercetarea a identificat "modificări semnificative" în creierul persoanelor care se confruntă cu suprasolicitare, o condiție definită de o combinație de efort fizic și emoțional excesiv, combinată cu lipsa de odihnă.

Studiul a implicat 110 angajați din domeniul sănătății, împărțiți în două grupuri: "suprasolicitați" și "nesuprasolicitați". Grupul suprasolicitat, format din 32 de persoane care lucrau 52 de ore sau mai mult pe săptămână, era, în general, mai tânăr și mai educat decât cei cu un program de lucru standard. Cercetătorii au folosit tehnici de neuroimagistică pentru a analiza volumul creierului acestor angajați, identificând diferențe în nivelurile de substanță cenușie din anumite regiuni ale creierului.

Rezultatele au arătat că persoanele care lucrau ore lungi au prezentat modificări în regiunile asociate cu funcțiile executive și reglarea emoțională, spre deosebire de cei cu un program standard. "Persoanele care lucrau 52 de ore sau mai mult pe săptămână au prezentat modificări semnificative în regiunile creierului asociate cu funcțiile executive și reglarea emoțională", au declarat cercetătorii.

Cercetătorii subliniază că aceste modificări ar putea fi "cel puțin parțial reversibile" dacă factorii de stres sunt eliminați, dar revenirea la starea inițială a creierului ar putea dura mult timp. Anterior, se estimează că în 2021, orele lungi de muncă au dus la peste 745.000 de decese, conform unui studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii și Organizația Mondială a Sănătății.

Frank Pega, coordonator al studiului OMS-OIM din 2021, a afirmat că aceste noi descoperiri oferă o înțelegere mai profundă a impactului negativ al orelor lungi de muncă asupra sănătății fizice a angajaților. Cu toate acestea, dimensiunea redusă a eșantionului face dificilă generalizarea concluziilor, a adăugat Pega.

"Este nevoie de mai multe studii în populații diferite", a spus el, subliniind importanța abordării suprasolicitării ca o problemă de sănătate ocupațională. Jonny Gifford, un cercetător principal din Anglia, a confirmat că cercetarea oferă dovada legăturii dintre suprasolicitare și modificările structurale din creier, indicând faptul că rezultatele sunt relevante pe o scară largă.

Acest studiu, publicat în revista Occupational and Environmental Medicine, oferă o bază științifică solidă pentru a susține măsuri care să protejeze sănătatea angajaților. "Guvernele, angajatorii și lucrătorii pot lua măsuri pentru a proteja sănătatea angajaților de efectele muncii în exces", a concluzionat Pega.