Dieta și impactul său asupra sănătății mentale și a organelor
Dieta și impactul său asupra sănătății mentale și a organelor
dieta poate influența toate organele, inclusiv creierul
Cercetătorii subliniază tot mai mult legătura dintre alimentație și bunăstarea mentală. Potrivit unui articol publicat de monitorulbt.ro, ceea ce mâncăm nu afectează doar corpul fizic, ci și sănătatea mintală. Nutrienții proveniți din alimentație permit inimii să bată, mușchilor să se contracte și oaselor să rămână puternice. Însă uneori, impactul asupra creierului și starea de spirit este mai puțin vizibil.
Studiile arată că o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale, precum dieta mediteraneeană, sau consumul ridicat de fructe și legume, poate reduce riscul de depresie și anxietate în timp. În schimb, consumul frecvent de alimente ultraprocesate, gustări ambalate sau mese congelate, crește probabilitatea apariției acestor probleme. Potrivit specialiștilor, chiar și câteva săptămâni de dietă mediteraneană pot reduce severitatea simptomelor depresiei, notează sau citează dr. Bonnie J. Kaplan, coautoare a cărții The Better Brain.
Nutriția poate stimula creierul prin vitaminele și mineralele din alimente, care influențează neurotransmițătorii precum dopamina, serotonina sau GABA. Mai mult, consumul de alimente bogate în fibre, vitamine și minerale poate ajuta microbiomul intestinal, comunicând cu creierul prin semnale nervoase. În plus, reducerea inflamației din organism, prin alegerea alimentelor respective, contribuie la sănătatea mintală. Alimentele ultraprocesate și fast-food-ul, pline de zahăr și sare, pot declanșa răspunsuri inflamatorii, în timp ce fructele și legumele conțin antioxidanți și fibre care reduc inflamația.
De asemenea, sursele de vitamine B, precum leguminoasele, cerealele integrale, semințele și nucile, sunt importante pentru funcționarea creierului. Dr. Uma Naidoo, specialista în psihiatrie nutrițională, conchide că vitaminele B acționează ca adevărate "vitamine pentru creier", ajutând la producția neurotransmițătorilor. Verdețurile cu frunze, precum spanacul sau varza kale, sunt bogate în vitaminele B9, B1, B2 și B6, esențiale pentru echilibrul chimic al creierului și pentru nivelul de energie.
Omega-3, pe de altă parte, sunt considerați "grăsimi bune", fiind prezente în somon, ton sau păstrăv. Acizii grași Omega-3 reduc inflamația și reprezintă "arme" antiinflamatoare importante pentru sănătatea mentală, ajutând la regenerarea conexiunilor neuronale și la menținerea neuroplasticității. Potrivit cercetărilor, aceste grăsimi susțin și neurotransmițătorii responsabili pentru reglarea dispoziției, susține dr. Bonnie Kaplan.
Fructele de pădure, precum afinele, murele și căpșunile, conțin antioxidanți și vitamina C, benefici pentru sănătatea creierului, iar consumul regulat de acestea poate îmbunătăți funcția nervoasă și dispoziția, notează doctorița Naidoo. În plus, legumele din familia allium, cum sunt ceapa și usturoiul, precum și rădăcinoasele și cerealele precum ovazul și orzul, conțin prebiotice, fiind bune pentru microbiomul intestinal. Un microbiom echilibrat sprijină producția de serotonină și reduce inflamația.
Alimentele fermentate, precum kimchi, iaurtul, kefirul și varza murată, adesea bogate în bacterii benefice, pot crea un echilibru sănătos în intestin și pot avea efecte antiinflamatoare, contribuind la sănătatea mentală. Potrivit unui articol din monitorulbt.ro, un consum regulat de aceste alimente poate reduce inflamația și sprijini legătura dintre intestin și creier, sugerând că o varietate mare de plante și alimente bogate în fibre reprezintă o metodă eficientă de a-ți îngriji sănătatea mentală.
Deși alimentația nu înlocuiește tratamentul medical, includerea acestor alimente în dietă reprezintă o strategie valoroasă pentru susținerea sănătății mintale pe termen lung.
