Credinciosii ortodocși sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea

Botoșani - Astăzi, credincioșii ortodocși din întreaga țară celebrează Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecimea. Această sărbătoare este una deosebit de importantă în tradiția creștină, marcând momentul în care Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor, simbolizând astfel nașterea Bisericii Creștine.

Anul acesta, Rusaliile sunt sărbătorite în diverse comunități ortodoxe prin rugăciuni și obiceiuri străvechi. "Ne bucurăm de ziua asta frumoasă și ne rugăm pentru sănătate și pace sufletească," a declarat o botoșăneancă, arătând importanța spirituală a acestei zile pentru comunitate.

Rusaliile sunt marcate și de diverse tradiții și obiceiuri străvechi care continuă să fie respectate. În ziua specială a Rusaliilor, casele sunt împodobite cu ramuri sfințite de nuc, tei, plop sau stejar, menite să alunge spiritele rele și bolile. Frunzele de nuc, ce simbolizează limbile de foc care au coborât asupra apostolilor la Ierusalim, sunt așezate la ferestre și icoane pentru protecție.

Oamenii culeg ramuri și le duc la biserică pentru a fi sfințite. Ramurile de tei sfințite sunt folosite ca leacuri pe tot parcursul anului. Un obicei specific Rusaliilor este Jocul Călușarilor, o tradiție spectaculoasă în anumite zone ale țării. În a doua zi de Rusalii, călușarii se adună, dansând și cântând pentru a alunga spiritele rele din comunitate.

În multe regiuni, femeile ung ușile caselor cu usturoi pentru a proteja locuințele de rele. În Transilvania, obiceiul udatului nevestelor este foarte popular; femeile sunt stropite cu apă proaspătă pentru a li se aduce frumusețe și sănătate. Ele poartă leuștean, pelin sau usturoi în sân pentru protecție. În zilele noastre, apa a fost înlocuită cu parfum.

În multe sate, în a doua zi de Rusalii, există obiceiul spălatului pe picioare cu pelin, pentru a aduce noroc și sănătate. De asemenea, în ziua de Rusalii nu se spală haine, nu se face curățenie în casă sau în curte. Se evită locurile pustii, fântânile și pădurile, pentru a nu întâlni spirite rele. Oamenii trebuie să evite certurile și dezvăluirea secretelor, deoarece se crede că pot fi pedepsiți.

Pe lângă obiceiurile de protecție și tradițiile variate, înaintea Rusaliilor, în sâmbăta de Moșii de Vară, se împart vase de lut cu mâncăruri de pomană: colaci, colivă, cireșe, vin, etc.

De Rusalii, oamenii se bucură și de diverse preparate tradiționale. Sarmalele în foi de viță, ciorba cu verdețuri și smântână, și orezul cu lapte, pregătit cu o săptămână înainte, sunt esențiale pentru această sărbătoare. Pasca de Rusalii, la fel ca cea de Paște, se face din aluat dulce de cozonac cu umplutură de brânză dulce și stafide.

Sarmalele în foi de viță sunt servite calde, de obicei cu smântână și mămăligă. Ciorba de Rusalii, bogată în verdețuri precum spanac, lobodă, mărar și leuștean, este un preparat bogat în vitamine. Tocana de legume, pregătită din legume proaspete precum ceapă, ardei, roșii, dovlecei și vinete, completează perfect masa de Rusalii, fiind un fel de mâncare vegetarian, sănătos și savuros.

Un alt preparat tradițional specific acestei zile este varzarul, o plăcintă simplă și gustoasă specifică satului Rășinari din județul Sibiu, pregătită doar de Rusalii.

În concluzie, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh adună tradiții străvechi și preparate culinare specifice, fiind un prilej de bucurie și rugăciune pentru toate comunitățile ortodoxe din România.