Profesorul universitar dr. Radu Gologan subliniază o schimbare semnificativă în percepția asupra județului Botoșani, în special în zona sa de sud, arătând că analfabetismul funcțional nu este un dat geografic, ci o problemă care poate fi depășită prin investiții în educație și implicare serioasă. Invitat să vorbească despre situația învățământului, el explică faptul că unele comune considerate odinioară defavorizate au evoluat remarcabil, în ciuda prejudecăților.
👉 Transformarea economică și educațională a zonelor din sudul județului
Conform declarațiilor făcute pentru dcnews.ro de profesorul Radu Gologan, comunele din sudul Botoșaniului, care în deceniile ’70 și ’80 păreau lipsite de speranță, au cunoscut o dezvoltare semnificativă pe plan economic și educațional. El menționează că aceste localități au ajuns să găzduiască fabrici de alcool și unități de producție agricolă, ceea ce a contribuit la ridicarea standardului de viață și implicit la creșterea așteptărilor privind educația.
Profesorul subliniază că în aceste comune se face școală și se obțin performanțe remarcabile la concursuri de matematică, în contrast cu alte zone din România unde lipsa frecventării școlii atrage o extindere a analfabetismului funcțional. El insistă asupra faptului că unde există școală fizică și profesori dedicați, se poate atinge excelența educațională.
👉 Condiții diferite în zonele defavorizate și rolul comunităților locale
Profesorul Gologan accentuează că în multe zone defavorizate ale țării copiii fie nu merg la școală, fie profesorii nu asigură o prezență constantă, ceea ce agravează fenomenul analfabetismului funcțional. El crede că situația ar putea fi îmbunătățită dacă autoritățile locale ar acorda mai multă atenție și suport sistemului educațional din aceste regiuni.
De asemenea, el evidențiază exemple pozitive chiar în Moldova, unde există sate cu școli și profesori extraordinari care oferă copiilor o educație solidă. „La sud de Botoșani există câteva comune care erau sărace rău de tot în anii ’70-’80. Acum s-au dezvoltat, au fabrici de alcool, fabrici legate de producția agricolă, școli foarte bune, concursuri de matematică”, afirmă el, ilustrând astfel că transformarea educației este strâns legată de contextul social și economic local.
