Inspectoratul Teritorial de Muncă verifică sectorul ospitalității din Botoșani
Sectorul ospitalității din județul Botoșani a fost supus unei serii de controale riguroase în luna ianuarie 2026. Între 12 și 16 ianuarie, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani a realizat o campanie amplă de verificare a hotelurilor, pensiunilor și restaurantelor, sub coordonarea Inspecției Muncii, potrivit datelor comunicate de ITM.
👉 Rezultatele controalelor în domeniul relațiilor de muncă
În cadrul campaniei desfășurate, au fost efectuate 30 de controale în domeniul relațiilor de muncă, care au dus la aplicarea a 3 amenzi în valoare totală de 171.000 lei. Amenzile au fost date pentru angajarea fără contract individual de muncă, completarea eronată a datelor în Registrul General de Evidență a Salariaților (Reges-Online) și nerespectarea obligației de a pune la dispoziție documentele solicitate inspectorilor de muncă.
ITM a mai constatat 4 persoane care prestau muncă nedeclarată și care nu aveau contract individual, pentru care angajatorii au fost sancționați cu amenzi totale de 160.000 lei. De asemenea, au fost dispuse 34 de măsuri pentru remedierea deficiențelor, între cele mai frecvente probleme identificate numărându-se neacordarea repausului săptămânal, neținerea evidenței corecte a orelor de muncă și neacordarea concediului de odihnă.
👉 Constatări și sancțiuni privind securitatea și sănătatea în muncă
În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, au fost controlați 28 de agenți economici, dintre care 26 au fost sancționați. S-au aplicat 3 amenzi în valoare de 24.000 lei și 39 de avertismente, în urma constatării a 42 de deficiențe ce au necesitat măsuri corective.
Printre cele mai întâlnite probleme identificate de ITM se numără lipsa copiilor fișelor de aptitudini, semnalizarea incompletă de securitate și sănătate, nerespectarea atribuțiilor privind SSM, nefinalizarea controalelor medicale periodice, lipsa truselor sanitare, precum și neefectuarea verificărilor periodice ale instalațiilor electrice. De asemenea, securitatea căilor de acces sau ieșire în caz de urgență a fost adesea neconformă, iar comunicarea informațiilor legate de riscurile profesionale către angajați a fost insuficientă.
