Fabrica de zahăr din Bucecea, odinioară pilon al industriei românești
Fabrica de zahăr din Bucecea, odinioară pilon al industriei românești
În perioada comunistă, prelucrarea zahărului a fost una dintre cele mai profitabile industrii din România. În orașul Bucecea din județul Botoșani, timp de patru decenii a funcționat una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Europa de Est, cu o capacitate de producție de 200 de tone în 24 de ore.
Micul oraș Bucecea era cunoscut pentru această fabrică de zahăr, considerată a fi cea mai mare din România comunistă. Peste 800 de persoane din Bucecea și satele învecinate depindeau de această unitate, fie ca angajați permanenți, fie ca zilieri în sezonul de recoltare. Fabrica, dotată cu echipamente de fabricare germane și franceze, producea în anii săi de apogeu peste 200 de tone de zahăr pe zi. O mare parte din producția fabricii era destinată exportului către URSS, iar produsele de aici, inclusiv celebrul zahăr cubanez rafinat, erau foarte apreciate.
Activitatea fabricii determina economia regiunii, implicând satele din jur în cultivarea sfeclei de zahăr, materie primă esențială pentru producția sa. Pe lângă aceasta, fabrica dispunea de o gară proprie care facilita transportul produselor. În anii '90, ca parte a procesului general de privatizare a industriei românești, fabrica a fost privatizată, dar nu a reușit să mențină succesul economic și s-a închis.
Ioan Sauciuc, fost muncitor și ulterior director al fabricii de zahăr, a declarat pentru "Adevărul" că: „Era o fabrică, în special în anii 70-80, cu un randament excepțional. Îl depășea pe cel al fabricii de la Luduș, ‘sora’ fabricii de la Bucecea. Produceam în numai 24 de ore peste 200 de tone de zahăr. Se muncea în trei schimburi.”
„Era un zahăr foarte fin, deoarece se folosea materie primă de cea mai bună calitate, iar utilajele erau de mare precizie, ducând la o rafinare excepțională. Se muncea aici, la Bucecea, după tehnologii bine puse la punct, rețete de multe ori păstrate la secret care dădeau zahărului o calitate deosebită. Era cel mai fin și bun zahăr din România comunistă”, a adăugat Ioan Sauciuc.
Impactul construcției fabricii asupra zonei a fost semnificativ, localnicii fiind motivați să cultive sfeclă de zahăr pe suprafețe extinse. În perioadele de vârf, terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr ajungeau la 10.000 de hectare, iar în unele cazuri, materie primă era adusă și din județul Suceava.
În prezent, terenul fabricii a fost recuperat, în parte. Potrivit declarațiilor primarului, "Suprafața totală pe care am recuperat-o este de 26 de hectare. O parte am preluat-o prin executare silită din cauza neplății taxelor și impozitelor datorate Consiliului Local Bucecea, iar o parte am cumpărat-o. Suprafața respectivă dispune de utilități, respectiv gaz metan, apă curentă, energie electrică. Pe o parte din acest teren am vrea să înființăm prin Ministerul Dezvoltării Regionale un parc industrial. Am pus la dispoziția Consiliului Județean un spațiu de 8 hectare iar pe aproximativ 2-3 hectare vrem să le lotizăm și să le oferim familiilor tinere din localitatea Bucecea pentru locuințe," a spus edilul pentru click.ro, citând Adevarul.
Urmăriți-ne pe Google News pentru mai multe informații.
