Discrepanțe alarmante între pensionari și angajați în România

Discrepanțe alarmante între pensionari și angajați în România

Bugetul Casei Naționale de Pensii va necesita transferuri semnificative de fonduri, datorită numărului tot mai mare de pensionari, în special în anumite județe, unde aceștia depășesc considerabil numărul angajaților. Guvernul a constatat deja o scădere a veniturilor provenite din taxe și contribuții sociale, evidențiind o situație financiară îngrijorătoare.

Județele din sudul și estul țării, precum Teleorman și Vaslui, se confruntă cu probleme mai mari, având o proporție semnificativ mai mare de pensionari. Teleorman se află în fruntea acestui clasament, raportând peste 83.000 de pensionari comparativ cu mai mult de 56.000 de salariați, o diferență de 48%. Aceasta înseamnă că doi angajați trebuie să lucreze o lună întreagă pentru a acoperi pensia unui singur pensionar.

Județul Vaslui urmează cu aproximativ 80.000 de pensionari la un număr similar de angajați, iar Botoșani are 76.000 de pensionari, având o discrepanță de 25%. În contrast, județele Ilfov, Timiș și Cluj beneficiază de un număr mult mai mare de angajați comparativ cu cei care primesc pensie. De exemplu, în Capitală, se înregistrează doar patru pensionari pentru fiecare zece angajați, grație prezenței multiplelor companii și instituții internaționale.

Orașele Cluj și Timișoara, cunoscute pentru economiile lor diversificate, în special în domeniul IT și servicii, atrag un număr considerabil de tineri calificați. În ultimii șapte ani, cheltuielile totale cu pensiile au crescut de la 63,6 miliarde lei la aproximativ 131,4 miliarde lei, în timp ce subvențiile au crescut de la 4,7 miliarde lei la 21,5 miliarde lei.

Această creștere a numărului de pensionari în raport cu angajații pune o presiune enormă asupra sistemului de pensii, subliniind că veniturile din contribuțiile angajaților nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile celor care s-au retras din activitate. Această stare de fapt ar putea determina guvernul să ia măsuri precum majorarea impozitelor, reducerea altor cheltuieli publice sau chiar creșterea datoriilor pentru a se putea împrumuta.