Prezența la vot în comuna Vârful Câmpului este cea mai scăzută din județul Botoșani

Prezența la vot în comuna Vârful Câmpului este cea mai scăzută din județul Botoșani

Comuna Vârful Câmpului din județul Botoșani a înregistrat o prezență la vot extrem de scăzută în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu doar 14,57% din cei 9.874 de alegători înscriși pe listele electorale permanente participând la vot. Conform datelor Autorității Electorale Permanente, au votat doar 1.439 de alegători în cele șapte secții de votare din comună, dintre care 1.208 erau pe listele permanente, iar 229 pe listele suplimentare.

Cei mai puțini alegători s-au prezentat la urne în două secții, fiecare având mai mult de 1.900 de alegători pe listele permanente; acolo prezența a fost de doar 2,56% și respectiv 2,54%. Această situație ridică semne de întrebare, mai ales având în vedere contextul recent al comunei, care a fost implicată într-o controversă legată de cetățeni ucraineni cu domicilii fictive.

În luna noiembrie a anului trecut, au avut loc percheziții în Vârful Câmpului, având ca subiect cetățeni ucraineni care au stabilit domiciliații fictive. Ancheta a fost axată pe destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, a obținut documente de identitate românești pentru persoane din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă. Acești cetățeni au reușit să obțină acte de identitate românești stabilind domiciliul în imobile ce aparțineau unor cetățeni români decedați sau care erau plecați în străinătate, fără consimțământul lor.

Multe dintre aceste acte au fost realizate prin falsificarea semnăturilor proprietarilor sau prin prezentarea unor adeverințe emise de primării care conțineau date incorrecte. În plus, sumele plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești erau cuprinse între 350-400 de euro, variind în funcție de serviciile intermediarilor.

Proiectele de rezolvare a acestei probleme ar putea avea un impact semnificativ asupra comunității, în condițiile în care, conform botosaninews.ro, aproximativ 10.000 de cetățeni provenind din Ucraina, Moldova și Federația Rusă figurează în registrele actuale cu domicilii nelegale.