Românii pot primi concediu plătit pentru epuizare profesională fără certificat medical

Angajații din România ar putea beneficia pentru prima dată de un concediu plătit destinat refacerii după epuizarea profesională, fără a fi necesară prezentarea unui certificat medical, conform unui proiect de lege depus la finalul anului 2025. Inițiativa legislativă, prezentată de senatorul USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și susținută în Senat de Cynthia Păun, prevede măsuri pentru prevenirea burnout-ului și introduce obligații clare pentru angajatori, relatează %source%.

👉Măsuri de concediu plătit pentru prevenirea epuizării profesionale

Proiectul de lege oferă angajatorilor posibilitatea de a acorda un concediu plătit pentru refacerea profesională, la cererea angajatului și fără necesitatea justificării medicale. Această măsură este gândită ca o metodă de prevenție, pentru a opri escaladarea epuizării profesionale înainte de a conduce la concedii medicale prelungite sau la ieșirea prematură din câmpul muncii.

Textul prevede că acest concediu nu este obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, putând fi reglementat prin regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă. În plus, angajații vor avea dreptul să semnaleze riscurile de burnout fără teama de sancțiuni, precum și să solicite o discuție formală cu angajatorul despre volumul mare de muncă sau necesitatea reorganizării sarcinilor.

👉Definiția oficială a epuizării profesionale și implicațiile legislative

Potrivit proiectului, epuizarea profesională este recunoscută ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională și nu ca o afecțiune medicală. Proiectul preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății, care caracterizează burnout-ul ca rezultat al stresului cronic profesional gestionat ineficient, manifestat prin oboseală persistentă, distanțare de muncă și scăderea eficienței în activitate.

Inițiatorii subliniază că această distincție explică de ce concediul de refacere nu necesită certificat medical: „Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”. Astfel, legea tratează burnout-ul drept o problemă legată de organizarea muncii, nu de sănătate.

Proiectul obligă angajatorii să informeze anual angajații despre riscurile epuizării profesionale și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul companiei. Pentru firmele cu peste 50 de angajați, măsurile sunt mai ample, incluzând realizarea evaluărilor specifice ale riscurilor psihosociale și elaborarea anuală a unui plan antic burnout.

Acolo se prevede și crearea unui mecanism intern confidențial, prin care salariații pot semnala situațiile de suprasolicitare fără teama de represalii. De asemenea, angajații vor avea acces voluntar la consiliere psihologică, iar costurile pot fi suportate parțial sau integral de angajator.