Republica Cehă și provocările recrutării în contextul amenințării rusești
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Republica Cehă și provocările recrutării în contextul amenințării rusești
Republica Cehă, la fel ca multe alte foste state satelite ale Uniunii Sovietice care sunt acum membre NATO, se confruntă cu probleme serioase în recrutarea și păstrarea soldaților. De ani buni, obiectivele de recrutare pentru armată au fost ratate, ceea ce a dus la o diminuare a efectivelor și a capacității de pregătire a unităților militare. În acest context, invazia Rusiei în Ucraina a evidențiat din nou amenințarea existentă din partea Moscovei în regiune, potrivit unui raport Reuters.
Multe dintre țările din Europa de Est, inclusiv Polonia, Ungaria, România și Slovacia, se confruntă cu dificultăți similare în recrutarea și menținerea personalului militar. Aproape 80 de tineri din Cehia au participat la un program de pregătire militară de patru săptămâni desfășurat într-o zonă militară situată la 94 km vest de Praga, în încercarea de a stimula numărul celor care se alătură armatei. Elevii au fost instruiți să se descurce cu echipamentele militare, dar liderul armatei, generalul Karel Rehka, a declarat că actualul sistem de recrutare este nesustenabil.
El a menționat că unitatea militară în care se desfășura programul are o capacitate de operare de doar 50% din cauza lipsei de soldați. „Dacă nu ne ocupăm de problema resurselor umane, riscurile de a nu putea menține pacea vor crește”, a subliniat generalul Rehka. Cehia a reușit să atingă doar 56% din obiectivele de recrutare în 2021, cu o ușoară creștere la 85% în 2022.
Pe de altă parte, țările vest-europene din NATO se confruntă cu provocări asemănătoare. Recent, s-a raportat că NATO ar avea nevoie de brigăzi suplimentare pentru a face față unor posibile atacuri din partea Rusiei. În mod special, țările din Europa de Est, care au fost sub influența sovietică timp de patru decenii, se tem de o agresiune rusă mai accentuată.
Printre soluțiile propuse se numără creșterea stimulentelor financiare pentru înrolare și relaxarea cerințelor medicale pentru soldații de carieră și rezerviști. Cu toate acestea, rata scăzută a șomajului din regiune face dificilă atragerea tinerilor în armată în condițiile unor salarii mai mici comparativ cu sectorul privat.
În Polonia, de exemplu, se pune accent pe îndeplinirea obiectivelor de recrutare, dar criticii pun la îndoială fezabilitatea într-un plan de expansiune care vizează o armată de 300.000 de soldați. De asemenea, guvernul polonez a inițiat programe de instruire militară pentru tinerii între 18 și 35 de ani.
În Ungaria, autoritățile au lansat o campanie media pentru a atrage noi recruți, în timp ce România a demarat acțiuni specifice de recrutare, după ce statisticile au arătat lipsuri semnificative de personal în rândul ofițerilor și soldaților.
Deși aceste țări își pun speranțele în atragerea unei noi generații de soldați, realitatea provocărilor actuale sugerează că drumul până la o armată puternică și bine pregătită este încă lung.
