Atac cibernetic atribuit serviciului de informații rusesc în timpul alegerilor anulate
Atac cibernetic atribuit serviciului de informații rusesc în timpul alegerilor anulate
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat un atac cibernetic în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, atac care poate fi asociat cu o grupare de hackeri legată de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform unei anchete realizate de revista franceză Mediapart.fr. Conform sursei citate, atacul a compromis un server folosit în procesul electoral și face parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei pentru a influența politica românească.
Inițial, Kremlinul ar fi dorit să o susțină pe Diana Sosoaca, lidera partidului SOS, dar blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României a determinat o schimbare de strategie, îndreptându-se către Călin Georgescu. Aceasta decizie a dus, potrivit anchetei, la organizarea unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT necesare alegerilor.
Mediapart mai subliniază că planul Rusiei, care ar fi fost conceput încă din 2023, nu viza doar alegerile prezidențiale, ci și cele parlamentare din decembrie 2024. Jurnaliștii notează că acțiunile Kremlinului urmăreau să susțină un "candidat politic cu tendințe suveraniste" care să reușească în turul doi al alegerilor și să obțină cel puțin 30% din voturi la alegerile parlamentare. Sursele menționate precizează că Sosiaca, un simbol al suveranismului, ar fi fost preferata Moscovei.
Pe lângă atacurile cibernetice, SRI a transmis informații partenerilor europeni, care au ajuns și pe masa președintelui francez Emmanuel Macron. Această colaborare internațională a fost crucială pentru înțelegerea acțiunilor agresive ale Rusiei în România.
O temă centrală a anchetei evidențiază modul în care Kremlinul a incitat la resentimente în rândul populației, amplificând probleme precum corupția, inflația și conflictele externe, fără a promova în mod evident narațiuni pro-ruse. Scopul declarat al acestui plan a fost inhibarea ajutoarelor militare destinate Ucrainei.
Anularea alegerilor a fost interpretată de Rusia și susținătorii săi ca o "lovitură de stat", iar NATO și SUA au fost acuzate de implicare într-un așa-zis "complot". Această situație a fost evidențiată și de alte surse de informații europene, care confirmă narativul promovat pe rețelele sociale.
Astfel, campaniile electorale și manipulările din mediul online, inclusiv pe TikTok, au fost utilizate pentru a crește popularitatea lui Georgescu, în ciuda absenței sale din sondaje în stadiile inițiale. Misiunea acestor acțiuni a fost consolidarea unor mesaje menționate de Mediapart, care fac referire la efectele negative ale anulării alegerilor asupra democrației din România.