Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Economia României se confruntă în 2026 cu o decizie între conservarea unui dezechilibru fiscal costisitor și angajarea într-un proces dificil de ajustare care să asigure stabilitatea financiară, conform previziunilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Organizația analizează evoluțiile din 2025 și conturează scenarii privind impactul măsurilor fiscale asupra mediului privat și creșterii economice.
AOAR arată că corecția bugetară realizată după anul 2025 s-a bazat în mare parte pe creșteri de taxe și presiune asupra mediului privat, fără reforme structurale ale statului. Deficitul bugetar a rămas cel mai mare din Uniunea Europeană, atingând 9,3% din PIB în 2024 și având un obiectiv de 8,4% pentru 2025, în contextul unor pachete succesive de majorări de taxe.
Pentru 2025–2026, pachetul de consolidare include majorarea TVA cu două puncte procentuale, creșterea accizelor, precum și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. Previziunile internaționale indică o creștere modestă, Comisia Europeană estimând un avans al PIB de 1,1% în 2026, iar Fondul Monetar Internațional anticipând 1,4%, susținută parțial de investițiile europene.
AOAR identifică trei scenarii distincte pentru anul 2026. Cel mai probabil este „echilibrul superficial”, ce prevede o creștere economică între 1 și 1,5%, o reducere lentă a deficitului la 6–6,5% din PIB și un impuls al investițiilor bazat în principal pe fondurile europene și proiectele publice deja angajate. În acest context, mediul privat va rămâne prudent, prioritizând eficiența și restructurarea.
Scenariul „drumul greu, dar corect” vizează o ajustare reală a cheltuielilor publice, reformarea aparatului bugetar, auditarea programelor de cheltuieli și simplificarea fiscalității, inclusiv modificarea sau eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta ar conduce la creșterea încrederii mediului de afaceri și la o creștere economică de peste 1,5–2%, sprijinită de un mix echilibrat între consum, investiții și exporturi.
Scenariul negativ, numit „oboseala fiscală”, ar apărea dacă ajustarea fiscală continuă în maniera din 2025, prin creșteri de taxe suplimentare, improvizații și lipsa reformelor statului. AOAR avertizează că aceasta ar duce la o creștere economică sub 1% sau stagnare, extinderea economiei informale și amânarea investițiilor.
De asemenea, acest scenariu riscă să tensioneze relațiile cu partenerii europeni din cauza întârzierii reducerii deficitului și să determine relocarea activităților economice către jurisdicții mai previzibile, afectând competitivitatea pe termen mediu și lung.
Societatea comercială New Line Studio Marian SRL, din domeniul înfrumusețării, a depus o cerere de insolvență la Tribunalul Botoșani, potrivit datelor publice. Administratorul Marian Gheorghe Hrițcu a inițiat procedura, după ce firma a înregistrat pierderi în anul 2024.
Compania Națională Poșta Română, prin Oficiul Județean de Poștă și Curierat Botoșani, pune la dispoziție șase autoutilitare Volkswagen Caddy fabricate în 2009, care vor fi scoase la vânzare prin negociere directă, cu prețuri medii sub 1.000 euro pe bucată. Potrivit informațiilor oferite, trei dintre aceste autovehicule pot fi vizionate la sediul Poștei din Botoșani, iar alte trei la sediul din Dorohoi.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Botoșani a intentat un proces împotriva omului de afaceri Victor Mihalachi, fost administrator al societății Victor Construct SRL, cerând recuperarea a 4,7 milioane lei. AJFP solicită în instanță plata prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, potrivit datelor comunicate de instituție.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a lansat licitația pentru construirea unei noi sectoare din autostrada A8, tronsonul 4, ce leagă Iași de Vamă. Potrivit %source%, acest proiect include realizarea unor tuneluri și o valoare estimată a lucrărilor de peste 5,4 miliarde de lei.
