Cel mai mare fildeș de mamut din sudul și estul Europei, descoperit în județul Botoșani
În județul Botoșani se află cel mai mare fildeș de mamut descoperit în sudul și estul Europei. De asemenea, în această regiune din nordul Moldovei a fost identificat un adevărat cimitir de mamuti, cu artefacte unicat, multe dintre ele dispărând din cauza lipsei de interes a autorităților, potrivit publicației Adevarul.
La un mic muzeu din zona rurală a județului Botoșani, în nordul extrem al României, se găsește una dintre cele mai spectaculoase comori arheologice din estul Europei. La Muzeul de Arheologie din orășelul Săveni, aflat la 40 de kilometri de municipiul Botoșani, se află un fildeș uriaș de mamut, alături de alte rămășițe impresionante ale faunei paleolitice, care spun o poveste puțin cunoscută despre această zonă a României.
Cu 120.000 de ani în urmă, teritoriul actual al României era o zonă sălbatică, populată de hominizi precum Neanderthalul și Cro-Magnonul, strămoșul direct al omului modern. Aici trăiau creaturi uriașe precum mamutul lânos, rinocerul lânos, ursul de peșteră și megalocerul. Fauna mai includea cerbi, lupi și hiene europene. Doar cei cu abilități avansate de supraviețuire și de utilizare a armelor din piatră reușeau să trăiască în aceste condiții dure.
Specialiștii afirmă că zona actuală a județului Botoșani făcea parte dintr-o mare câmpie de loess, dominată de turme de mamuti. Reputatul arheolog român Alexandru Păunescu a adus dovezi în acest sens. Începând cu 1961, împreună cu o echipă de specialiști, el a început cercetările la locul numit "La Izvor," pe malurile Prutului, cunoscut din 1902 pentru artefactele sale paleolitice. Păunescu a continuat cercetările timp de peste 20 de ani, descoperind nu mai puțin de 16 niveluri de locuire, bogate în sedimente, oferind o valoroasă perspectiva asupra Europei paleolitice.
"Prin întinderea și succesiunea numeroaselor dovezi de locuire și bogăția materialului, așezarea de la Ripiceni Izvor, ale cărei sedimente au o grosime de circa 12-13 metri, reprezintă una dintre cele mai importante stațiuni paleolitice din România și poate chiar din întreaga zonă a Europei de Est și de Est-Centrală", preciza Păunescu în lucrarea sa "Ripiceni-Izvor: paleolitic și mezolitic: studiu monografic" din 1993.
Cea mai semnificativă descoperire de la Ripiceni Izvor a avut loc în 1977, când arheologii conduși de Alexandru Păunescu au găsit dovezi clare că zona era un adevărat sanctuar al mamutilor est-europeni. Într-un strat vechi de aproximativ 120.000 de ani, au fost găsite numeroase resturi osteologice de mamut, printre care se numără fildeși spectaculoși, majoritatea având aproximativ doi metri lungime și o grosime considerabilă. În total, 10 fildeși uriași au fost recuperați din acest sit arheologic.
Cel mai mare dintre aceștia a fost transportat la Muzeul de Arheologie din Săveni, unde este expus într-o vitrină de sticlă. Tot la Săveni au ajuns și alte oase de mamut, inclusiv măsele ale acestora. "Am avut vizitatori străini veniți să redescopere trecutul strămoșilor lor la Săveni, în special evrei stabiliți în America. Erau impresionați de acest fildeș. Spuneau că este mai mare decât cel expus la Mammoth Cave din SUA." a declarat Emil Cărănică, muzeograf la Săveni.
O teorie sugerează că la Ripiceni a existat un cimitir de mamuti, similar cu cel al elefanților moderni, unde aceste animale veneau să moară. Însă arheologii nu au avut suficient timp să cerceteze situl în profunzime. După ce au recuperat cele mai importante artefacte, situl a fost inundat de barajul de la Stânca-Costești, care a acoperit "cimitirul elefanților" sub un lac de acumulare.
Din cei 10 fildeși recuperați de Alexandru Păunescu, doar doi s-au păstrat: unul la Muzeul din Săveni și al doilea la Muzeul Județean de Istorie Botoșani. Restul au fost expuși într-un mic muzeu la Căminul Cultural din Ripiceni, dar după 1990, acest muzeu a fost distrus, iar fildeșii au fost lăsați să se degradeze.
"Ce s-a întâmplat acolo a fost un genocid de patrimoniu. Acei fildeși de mamut erau extraordinari. Au fost lăsați până s-au făcut praf. Nimeni nu a făcut nimic", a declarat în 2015 Aurel Melniciuc, arheolog botoșănean și director al Muzeului Județean. Emil Cărănică adaugă că, dacă nu ar fi fost distruse atât de multe artefacte, la Ripiceni-Izvor ar fi putut fi amenajat un muzeu unic în România. "Puteam avea un muzeu al mamutului. Ar fi fost extraordinar.", a spus Cărănică.
