Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Într-o lume dominată de viteză și performanță continuă, recunoștința este adesea ignorată sau considerată un simplu gest de politețe, dar rolul său este mult mai amplu. Alexandra Marinescu, citată în acest articol, arată că practicarea recunoștinței ne ajută să găsim echilibrul interior și să dezvoltăm relații autentice, contracarând nevoia permanentă de „mai mult” și anxietatea asociată.
Conform observațiilor Alexandrei Marinescu, recunoștința presupune capacitatea de a aprecia ceea ce avem în prezent, nu doar de a urmări ceea ce ne lipsește. Această schimbare a perspectivei ajută la diminuarea stării continue de nemulțumire care domină societatea contemporană axată pe succes și standarde impuse.
Studiile menționate în sursă arată că persoanele care cultivă recunoștința experimentează mai puțin stres și anxietate, având o stare de bine mai ridicată. În contextul actual, în care epuizarea emoțională devine frecventă, recunoștința funcționează ca o ancoră care ne ajută să recunoaștem lucrurile bune chiar și în momente dificile.
În viața cotidiană, adesea considerăm prezența celor din jurul nostru ca fiind de la sine înțeleasă, iar exprimarea recunoștinței devine tot mai rară. Articolul citează faptul că mulțumirile și aprecierea sinceră întăresc legăturile interumane și creează un climat de încredere, pe când lipsa acestei atitudini poate duce la distanțare și comunicare superficială.
De asemenea, în mediul profesional recunoștința are un rol subestimat, deși poate influența semnificativ motivația și satisfacția angajaților. Un simplu gest de apreciere poate schimba dinamica echipei, iar recunoștința este văzută ca un semn de leadership matur și autentic, nu de slăbiciune.
Vicepremiera Oana Gheorghiu a declarat că aproximativ 185 dintre cele 1500 de companii de stat sunt complet inactive, iar alte societăți funcționează cu pierderi semnificative de 14 miliarde de lei. Aceasta explică că sunt în curs evaluări pentru a decide care dintre acestea pot fi reformate sau închise, conform relatărilor Economica.
Jurnalista Emilia Șercan notează în PressOne că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată. Analiza arată că peste 56% din lucrare conține pasaje copiate cuvânt cu cuvânt din alte surse, acestea acoperind 140 de pagini din totalul de 247 ale tezei, intitulată Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil.
Ambasadorii statelor membre UE au luat decizia preliminară de a susține acordul de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, urmată de confirmarea oficială programată vineri sau luni, potrivit Reuters și AFP. România a votat în favoarea acordului după ce a obținut garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor agricoli naționali, informează biroul purtătoarei de cuvânt a Guvernului.
Românii care au încercat să acceseze platforma Ghiseul.ro pentru a-și verifica sau plăti taxele și impozitele au întâmpinat dificultăți joi, 8 ianuarie, cauzate de un trafic de utilizatori mult mai mare decât de obicei, potrivit declarațiilor președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad. Mesajul „Error code: 500 internal Server Error” a apărut frecvent, însă platforma rămâne funcțională pentru cei care reiau procesul de autentificare.
