Raportul institutului "Elie Wiesel" evidențiază o situație alarmantă a antisemitismului și extremismului de dreapta în România
Raportul institutului "Elie Wiesel" evidențiază o situație alarmantă a antisemitismului și extremismului de dreapta în România
Un raport recent al institutului "Elie Wiesel" de monitorizare a antisemitismului aduce în lumină o realitate îngrijorătoare în România. Conform acestuia, o treime dintre parlamentarii români sunt membri ai unor partide politice care promovând valori de extremă dreaptă. Potrivit G4Media, raportul face parte din strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027.
Din punct de vedere politic, analiza arată că perioada ultimilor ani a fost marcată de o creștere semnificativă a extremismului de dreapta. Inițial, turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost câștigat de un candidat independent, extremist de dreapta, cu orientări suveraniste, pro-legionar, susținător al lui Antonescu și pro-Putin. Potrivit monitorului, după alegeri, în Parlament se află figuri care adoptă frecvent poziții cu tentă antisemită sau care fac apologia unor lideri controversați din perioada interbelică sau a unor criminali de război.
Raportul citează, potrivit MonitorulBT.ro, creșterea numărului de acte de vandalizare și inscripționări stradale cu simboluri și mesaje de natură legionara, neo-nazistă sau antisemită. Doi panouri memoriale din Siret au fost vandalizate în preajma inaugurării Muzeului de Istorie și a Memorialului Holocaustului Evreilor din Bucovina. Zeci de morminte din Cimitirul Evreiesc din Bacău au fost acoperite cu simboluri naziste, iar o sinagogă din București a fost vandalizată de un membru al grupului Noua Dreapta, acesta lipind simboluri legionare.
Multe inscripții cu mesaje antisemite și simboluri legionare pot fi întâlnite pe străzile orașelor mari, unele fiind vizibile în mijloacele de transport în comun din capitală. Un exemplu grafic este mesajul "Moarte jidanilor. Heil Hitler", scris pe peretele interior al unei garnituri de metrou în vara anului 2024. În plus, simbolul legionar poate fi observat și pe pilonul de la podul Basarab din București. Canva online vând aceste simboluri, existând o tendință de transnaționalizare a schimbului de materiale care promovează cultul legionar, ceea ce îngrijorează autoritățile.
Un indicator clar al radicalizării este și apariția amenințărilor online și fizice cu substrat antisemit. Informațiile publice relatează că un angajat israelian dintr-un fast-food din București a fost amenințat cu un pistol de tip airsoft și i s-au adresat injurii rasiste, printre care și o svastică tatuată pe corpul său. Grupuri de extremă dreaptă și indivizi au lansat amenințări către jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, mesajele fiind uneori extrem de violente și instigatoare la violență sau exterminare. Multe dintre aceste mesaje sunt distribuite pe canale online, unele fiind publicate pe platforme ca TikTok, cea mai folosită în acest sens, dar și pe rețele sociale mai mici sau pe website-uri internaționale.
Potrivit unui raport al monitorizării, aceste platforme permit vizualizarea unor conținuturi cu mesaje de ură, în ciuda prevederilor europene ale Regulamentului Serviciilor Digitale. Mass-media, însă, a reușit să dezvăluie rețelele extremiste active în România, inclusiv conexiuni cu grupări paramilitare și figuri politice. În urma investigațiilor s-au deschis peste 14 dosare penale, unele chiar fiind închise, iar altele trimise în judecată. Un exemplu în acest sens este cazul unor persoane implicate în evenimente publice de promovare a simbolurilor legionare sau a memoriei lui Codreanu, precum evenimentul din noiembrie 2024 de pe D.N. 1.
În spațiul online, mișcările extremiste nu încetează. Un blog de extremă dreaptă, Veghe Patriei, a fost condamnat pentru incitare la ură și xenofobie. În același context, liste de persoane considerate "trădători" sau "paraziți", inclusiv etnici romi sau evrei, au fost lansate și distribuite în mediul online, unele repornind după ce au fost eliminate de platforme precum Google.
Raportul mai notează o creștere a mesajelor de ură și agresivitate față de minorități, mai ales în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale. Mesaje de amenințare vizează comunitățile evreiească, romă, LGBTQ+ sau jurnaliști și cercetători. Investigațiile au identificat și legături între grupări paramilitare și candidați la prezidențiale, precum și organizații care incită la violență în numele unor valori de extremă dreaptă, precum Unitatea 731.
Mai mult, autoritățile au remarcat că unele denumiri alte instituții sau străzi din România încă onorează figuri controversate, precum Gica Manole sau Nae Ionescu, sau refuză să schimbe denumiri precum "Radu Gyr" din Cluj-Napoca. De asemenea, deciziile Bisericii Ortodoxe de a canoniza trei preoți cu antecedente legate de legionari au fost interpretate de anumite grupări extremiste ca o reabilitare tacită a ideologiei legionare. În plus, mai multe biserici și mănăstiri din țară expun portrete ale liderilor legionari sau ale unor persoane condamnate pentru crime de război.
Rețelele de socializare și televizunile conservatoare au devenit, de asemenea, spații pentru propagarea mesajelor antisemitice, iar CNA a intensificat măsurile de sancțiuni în 2025. Canalul de Telegram "Sptnk necenzurat" a înregistrat cele mai mari creșteri în rândul abonatilor, răspândind teorii conspirative despre Soros și "sorosști", cu conținut compatibil cu propaganda rusească și narative antisemite.
Un exemplu vizibil al acestor fenomene a fost protestul din 9 octombrie 2024, de Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, organizat de APADAR în fața Ambasadei Israelului, cu mesaje care reluau teme antisemite și promova narative legionar-politice. Potrivit notează monitorulbt.ro, în această perioadă s-a înregistrat o recrudescență a mesajelor extremiste de dreapta, inclusiv în mediul online, reducându-se diferența dintre discursul virtual și cel din spațiul real.
Raportul completează această situație alarmantă subliniind necesitatea unui control și a unei reacții ferme din partea autorităților. El poate fi citit integral pe site-ul oficial, fiind o sursă valoroasă pentru înțelegerea gravității fenomenului.
Sursa: monitorulbt.ro
