Putin respinge ideea unui armistiu în conflictul din Ucraina
Putin respinge ideea unui armistiu în conflictul din Ucraina
Îngrijorările Europei cu privire la cererile lui Vladimir Putin pentru pace
Liderii Uniunii Europene, printre care și Nicușor Dan, vor organiza astăzi un summit video pentru a discuta despre pretențiile Rusiei legate de încheierea războiului din Ucraina, notează monitorulbt.ro. Potrivit informațiilor apărute după un summit din Alaska, inițial comunicate de Donald Trump și confirmate de multiple surse, Vladimir Putin a respins ideea unui armistițiu temporar pentru negocieri. Conform celor declarate, liderul rus a cerut ca pacea să se încheie doar după semnarea unui tratat oficial, ceea ce înseamnă că Rusia vrea negocieri în timpul conflictului, nu după încetarea focurilor, așa cum au propus Ucraina și Europa.
Donald Trump a acceptat această cerere, chiar dacă anterior spusese „sunt în aceste negocieri pentru a nu mai muri oameni și asta rapid”. Potrivit reprezentanților, Putin insistă să nu se facă pace până când nu vor avea loc negocieri oficiale, ceea ce complică foarte mult situația. Liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat în noaptea de sâmbătă spre duminică că a observat decizia lui Putin de a respinge numeroasele apeluri pentru un armistiu imediat. Într-un mesaj pe rețeaua X, Zelenski a scris: „Acest lucru complica situația. Dacă nu este dispus să dea un simplu ordin de a înceta atacurile, va fi nevoie de eforturi mari pentru a convinge Rusia să vrea să accepte o soluție pașnică și de durată”.
Potrivit cotidianului britanic The Sunday Times, aliații SUA din Europa au aflat în detaliu despre condițiile discutate în Alaska, printre care se numără și cererea Rusiei ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a obține pacea. Ziarul menționează că „Putin cere teritorii pentru pace” și notează că „Trump a renunțat la ultimatumul său pentru un armistiu”. În același timp, publicația The Sunday Express avertizează: „Lumea este în mare pericol dacă Occidentul cedează în fața lui Putin”.
Potrivit surselor Reuters citate de monitorulbt.ro, Rusia ar fi avut condiții specifice: Ucraina trebuie să se retragă complet din regiunile estice Donetk și Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheța liniile frontului în regiunile sudice Herson și Zaporojie. În prezent, Ucraina a refuzat orice retragere, deoarece are poziții solide în aceste zone, fiind o apărare importantă împotriva atacurilor ruse. Conform proiectului ucrainean Deep State, Ucraina controlează aproximativ 6.600 km pătrați în Donbas, în timp ce Rusia ocupă zone din Sumi și Harkov, care însumează în jur de 440 km pătrați, notează sursele.
De asemenea, potrivit unor informații, Rusia controlează părți din aceste regiuni, iar Ucraina revendică întreaga zonă a Donbasului, care include regiunile Donetk și Lugansk, fiind de aproximativ 6.600 km pătrați. În ciuda acestor date, presa internațională scrie că Putin vrea recunoașterea oficială a suveranității asupra Crimeii, pe care Moscova a ocupat-o în 2014. Liderul rus speră, de asemenea, la ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei și la impiedicarea aderării Ucrainei la NATO, chiar dacă anunță deschiderea pentru garantii de securitate, conform surselor Reuters.
Trump și liderii europeni au discutat, de asemenea, despre posibilitatea unor garanții de securitate în afara NATO, similare cu „Articolul 5” al Alianței. Aderarea Ucrainei la NATO rămâne un obiectiv strategic pentru țară și este înscris în constituție. Rusia ar mai dori recunoașterea oficială a limbii ruse în anumite zone ale Ucrainei și funcționarea liberă a Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul ucrainean, potrivit informațiilor disputate de sursele citate.
Într-o analiză pentru The New York Times, se atrage atenția asupra unui discurs rar remarcat al lui Putin în Alaska, în care liderul rus vorbește nu doar despre Ucraina, ci și despre schimbările necesare în Europa pentru ca Rusia să se simtă în siguranță. Potrivit acestuia, pentru o soluție durabilă, trebuie eliminate cauzele profunde ale crizei și trebuie restabilit un echilibru echitabil în securitatea europeană, revenind la situația de după începutul anilor '90.
