Guvernul a constituit oficial un comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, anunțat recent de premierul Ilie Bolojan. Potrivit G4Media, acest grup de lucru, condus de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului, nu are un termen limită pentru finalizarea propunerilor, fapt care a stârnit controverse în mediul civico-social.
👉Structura și funcționarea comitetului de revizuire a legilor justiției
Decizia Guvernului publicată în Monitorul Oficial detaliază organizarea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, care are caracter consultativ și nu deține personalitate juridică. Conform actului normativ, comitetul este condus de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului, care acționează și ca președinte al acestuia.
Membrii permanenți provin din cadrul Cancelariei prim-ministrului și al Ministerului Justiției, iar pentru elaborarea analizei pot fi invitați specialiști din alte autorități publice, societate civilă sau organizații internaționale. Deciziile comitetului trebuie adoptate prin consens, iar comunicările oficiale se realizează exclusiv prin premier sau persoane desemnate de acesta.
👉Controverse generate de lipsa unui termen-limită pentru propunerile de reformă
Unul dintre aspectele criticate ale modului de constituire a comitetului, potrivit G4Media, este absența unui termen-limită pentru prezentarea propunerilor de modificare a Legilor justiției. Această omisiune a provocat reacții negative din partea unor grupuri civice care cer intervenții rapide și eficiente în sistemul juridic.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat formarea grupului de lucru ca răspuns la criticile stării justiției, intensificate după difuzarea documentarului „Justiție capturată” de Recorder, insistând pe necesitatea unei analize detaliate a legislației în vigoare. De asemenea, organizații civice precum Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente și acțiuni mai rapide decât simple comisii consultative.