Înapoi la știri

Necesitatea tăcerii în lumea zgomotoasă de astăzi

08 Mar 2025
5 minute min
Elena Dumitrescu
Necesitatea tăcerii în lumea zgomotoasă de astăzi

Necesitatea tăcerii în lumea zgomotoasă de astăzi

Într-o lume din ce în ce mai zgomotoasă, problemele de sănătate precum bolile cardiovasculare, anxietatea și depresia sunt în creștere, iar pierderea auzului a devenit o realitate pentru mulți. Potrivit unui articol publicat de monitorulbt.ro, este din ce în ce mai evident că avem nevoie de mai multă liniște în viața noastră.

Un studiu din 2006 realizat de Universitatea din Pavia a demonstrat importanța tăcerii. Cercetătorii au constatat că, atunci când participanții au fost expuși la două minute de liniște între piese muzicale, au experimentat cele mai scăzute niveluri de stres. Autorii studiului au menționat: "Acest efect de relaxare a fost chiar mai pronunțat decât cel observat după cinci minute de odihnă liniștită."

Publicitate

De asemenea, un studiu recent de la Universitatea Johns Hopkins a relevat că creierul procesează liniștea la fel ca sunetele, considerând-o un "eveniment". Ian Phillips, unul dintre autorii studiului, a explicat: "Chiar auzim liniștea."

Pe de altă parte, autoarea Sarah Anderson, în cartea sa "The Lost Art of Silence", a observat că mulți oameni percep tăcerea ca fiind plictisitoare sau discomfortantă. "O considera plictisitoare, inconfortabilă sau chiar deranjantă", a spus Anderson. Într-adevăr, zgomotul a devenit sinonim cu productivitatea de la Revoluția Industrială încoace.

Gordon Hempton, ecolog acustic, a subliniat importanța tăcerii, spunând: "Linistea este un nutrient esențial. Avem nevoie de ea pentru a putea gândi." Cu toate acestea, efectele negative ale poluării fonice sunt alarmante, iar expunerea prelungită la zgomot excesiv este legată de o serie de probleme de sănătate. "Unul din cinci europeni este acum expus unor niveluri de poluare fonică considerate dăunătoare pentru sănătate", conform unui raport din 2020.

Cercetătorii sugerează că tăcerea și sunetele naturale contribuie la sănătatea mintală. Richard Cytowic, profesor de neurologie, afirmă: "Creierul nostru a evoluat timp de milenii ascultând sunetele naturii." Cu toate acestea, peisajele sonore naturale sunt din ce în ce mai greu de găsit în mediile urbane, unde zgomotul a crescut cu 0,5-1 decibeli pe an în ultimele decenii.

Din păcate, oamenii par să se obișnuiască cu zgomotul constant. Anderson și-a dat seama că, mutându-se într-o zonă mai zgomotoasă, a ajuns să nu mai observe deloc sunetele deranjante. Hempton avertizează că lucrurile precum căștile și dopurile de urechi nu reprezintă soluția. "Simțul nostru auditiv are legătură cu conexiunea - cu oamenii și cu locurile - iar aceste dispozitive ne izolează de lume", mediind el.

Studiile arată că expunerea la liniște nu doar că reduce stresul, dar poate și stimula neurogeneza, generând noi celule cerebrale. Astfel, liniștea devine nu doar o necesitate personală, ci și un element vital pentru sănătatea generală a indivizilor și a comunităților.

Alte postari din Actualitate
Actualitate

România negociază cu Pfizer pentru plata vaccinurilor anti-COVID refuzate

Autoritățile române își propun să inițieze negocieri cu Pfizer pentru a plăti treptat suma de 600 de milioane de euro datorată pentru vaccinurile anti-COVID refuzate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că ar putea fi utilizate medicamente inovative produse de compania farmaceutică pentru compensarea acestei sume.

Actualitate

Dosarul „Azilele groazei” încă așteaptă judecata, după doi ani de amânări

Dosarul „Azilele groazei” continuă să stagneze la Tribunalul Ilfov, la doi ani de la trimiterea în judecată a fraților Godei și a altor 26 de inculpați pentru trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat. Conform monitorulbt.ro, procesul nu a primit încă o dată pentru judecarea pe fond și inculpații nu se află sub nicio măsură restrictivă, iar sechestrul pe bunuri a fost ridicat recent.

Actualitate

Conflict public între Vasile Bănescu și Adrian Agachi privind rolul Bisericii

O dispută aprinsă a avut loc în spațiul public după ce fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a criticat, cu fermitate, lipsa de reacție a unor reprezentanți ai Bisericii față de extremism. Conform monitorulbt.ro, reacția actualului purtător de cuvânt, Adrian Agachi, a fost imediată, prefigurând astfel o tensiune crescândă în interiorul instituției religioase.

Actualitate

Tezaurul românesc furat de la Muzeul Drents, recuperat după un an

După un an de la jaful de la Muzeul Drents din Olanda, coiful de aur de la Cotofenești și cele trei brățări de aur au fost recuperate, conform unei știri din presa olandeză. Fostul director al Muzeului Național de Istorie al României, demis după incident, a oferit detalii despre starea acestui tezaur.

Acasa Recente Radio Județe