Multinaționalele în România: Oportunitate sau amenințare?

În contextul recentelor declarații ale unor politicieni extremiști și naționaliști, care susțin că multinaționalele reprezintă o problemă pentru economia românească, dezbaterea asupra rolului acestora în țară a căpătat o nouă amploare. Conform spuselor liderului naționalist George Simion și expertului Calin Georgescu, companiile internaționale nu plătesc impozit pe profit și ar trebui să părăsească România.

Însă, datele furnizate de Ministerele Finanțelor, Muncii și Economiei, precum și de statistica Eurostat, contrazic aceste afirmații. Aproximativ 50% din cifra de afaceri a firmelor din România provine din activitatea a 800 de multinaționale, care în 2023 au realizat venituri de 290 miliarde USD. Anul 2024 a adus în casieria statului 4,4 miliarde lei din impozitul pe profit plătit de acestea, echivalentul a aproape un miliard de euro.

De asemenea, două milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net lunar de 1.622 dolari, cu 40% mai mult decât media națională de 1.156 dolari. Acești bani contribuie semnificativ la economia locală. Multinaționalele colaborează cu furnizori români, aducând în economie peste 95,3 miliarde USD. Dispariția acestor companii ar putea avea consecințe devastatoare asupra pieței muncii și a companiilor locale.

Recent, Calin Georgescu a cerut boicotarea supermarketurilor străine, acuzându-le că "fură profitul". Deși 62.000 de români sunt angajați în acestea și 50-70% din produsele vândute sunt locale ori realizate de companii românești, asemenea demersuri ar putea conduce la pierderi mari de locuri de muncă și la închiderea diverselor afaceri românești.

Criticii acestor poziții subliniază că multinaționalele, deși nu sunt perfecte, aduc beneficii economice clare și nu constituie soluția problemei economice din România. Fără a aborda corect problema, se deschid porțile pentru manipulări care se bazează pe neînțelegerea datelor economice reale.

În concluzie, specialiștii susțin că o strategie mai bună ar fi consolidarea statului și a instituțiilor care să protejeze interesele cetățenilor, indiferent de capitalul pe care îl dețin companiile. Problema nu este prezența multinaționalelor, ci modul în care funcționează statul în susținerea unei economii corecte și echitabile.