Justiția întârziată și neîncrederea în sistemul judiciar: cazuri recente din Botoșani
Un dosar penal deschis în 2016 de DIICOT Iași, în care era implicat fiul unui fost comisar de la Garda Financiara Botoșani, a scos la iveală neajunsurile sistemului judiciar din România. Acesta a fost suspectat de apartenență la un grup infracțional organizat, acuzat că a comis evaziune fiscală, cauzând o pagubă de peste 5,6 milioane lei bugetului de stat. Infracțiunile au avut loc între 2007 și 2008, iar ancheta a fost finalizată abia în 2020, cu trimiterea în judecată a cinci suspecți, printre care și fiul fostului comisar.
Cazul a fost trimis la Tribunalul Botoșani, dar a întâmpinat întârzieri semnificative. După o restituire la parchet din cauza criticilor din partea apărării, a urmat o nouă restituire în 2021. Dosarul a revenit în instanță, dar s-a stagnat. Ultima decizie a Camerei preliminare a fost dată abia pe 15 noiembrie 2024, după 30 de amânări de pronunțare, și la mai bine de doi ani de la sesizarea instanței.
Această întârziere reprezintă doar o parte din problemele cu care se confruntă justiția din Botoșani. De exemplu, un fost director al Penitenciarului Botoșani a fost acuzat de violență în familie, iar procesul său a fost, de asemenea, amânat repetat, culminând cu prescrierea faptei în 2024.
Un alt caz notabil a fost cel al unui profesor de la Școala de Cooperatie, acuzat de abuzuri sexuale asupra elevilor. Acesta a fost trimis în judecată în 2017, dar dosarul încă se află pe rolul instanței, întârzierile fiind explicate prin absența martorilor.
Aceste întâmplări au condus la o profundă nemulțumire în rândul cetățenilor. Mulți își exprimă neîncrederea față de justiție, considerând că absolviții de vină scapă de pedeapsă, iar victimele rămân fără dreptate. În acest context, Curtea Constituțională a recunoscut nevoia de a simplifica procesul judiciar și a propus măsuri pentru a evita blocarea dosarelor.
Chiar dacă a fost adoptată o decizie care le permite judecătorilor să utilizeze depozițiile martorilor din faza de urmărire penală, realitatea este că sistemul judiciar nu funcționează ca un mecanism bine pus la punct. Conform Consiliului Superior al Magistraturii, prelungirea proceselor este adesea cauzată de numărul redus de judecători și volume mari de muncă.
Astfel, cetățenii continuă să se întrebe cât de eficient și echitabil este sistemul judiciar, iar teama de a-și face singuri dreptate devine tot mai prezentă. Aceasta nu face decât să erodeze încrederea în statul de drept, având un impact negativ asupra societății în ansamblu.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
