Increderea excesivă în propriile abilități cognitive, un factor cheie în credința în teorii ale conspirației

Oamenii care cred în teorii ale conspirației tind să aibă o încredere mult mai mare în propriile capabilități cognitive, ceea ce chiar le întărește convingerile. Potrivit unui studiu publicat în Personality and Social Psychology Bulletin, participanții susceptibili de a crede în conspiratii supradimensionează importanța opiniei lor și estimează aproape de patru ori mai mult procentul de oameni care ar fi de acord cu ei. Coautorul studiului, Gordon Pennycook, de la Universitatea Cornell, a declarat pentru Ars Technica că nu se aștepta ca aceștia să fie atât de siguri pe convingerile lor.

Studiul a mai descoperit că adeptii conspirațiilor au tendința să perceapă că majoritatea oamenilor sunt de acord cu ei, chiar dacă realitatea arată altceva. Acest fenomen poate fi unul dintre cele mai puternice false consensuri observate vreodată. Potrivit pentru monitorulbt.ro, Pennycook a mai spus că această încredere exagerată le face foarte dificil să accepte că ar putea greși, chiar și atunci când există dovezi contrare.

În trecut, Pennycook a realizat alte cercetări despre modul în care anumite persoane interpretează pseudo-profundările, adică afirmații fără sens logic, dar păstrate ca fiind „profunde”. Participanții mai puțin sceptici au fost mai puțin logici și mai predispuși să considere afirmațiile lipsite de sens ca fiind de mare înțelepciune, ceea ce evidențiază legătura dintre gândirea analitică și credința în conspirații.

Potrivit cercetărilor, interacțiunea cu inteligența artificială a avut un impact pozitiv în reducerea convingerilor conspirative, chiar și după două luni, datorită capacității chatbotului de a adapta contraargumente specifice fiecărui individ. Pennycook, care lucrează de ani buni pe această temă, consideră că încrederea excesivă s-ar putea naște și din factori genetici sau din modul în care fiecare persoană percepe lumea.

Studii recente arată o corelație clară între tendința de a fi sigur pe sine excesiv și credința în teorii ale conspirației. Într-un caz, în care doar 12% dintre participanți au fost convinși de o suspiciune, aceștia credeau că majoritatea oamenilor sunt de acord în 93% din cazuri. Acest lucru indică o estimare deconectată de realitate, explicată în mare măsură prin încrederea exagerată în propria judecată.

Chiar dacă mulți adepti ai teoriilor conspirației pretind că sunt în minoritate, cercetările arată că, de fapt, percepția lor despre numărul de susținători este complet eronată. De exemplu, în cazul unei teorii false despre masacrul de la Sandy Hook, doar 8% din oameni credeau în teoria „steag fals”, dar aceștia susțineau că 61% dintre oameni sunt de acord cu ei, ceea ce arată un dezechilibru major în estimare.

Potrivit monitorulbt.ro, Pennycook opintează că singura metodă eficientă pentru a contracara acest fenomen este utilizarea AI-ului, care, prin dialoguri detaliate și adaptate, poate desființa convingerile false. Totuși, dacă persoana nu dorește să participe la proces, nu se poate face mare lucru, pentru că schimbarea convingerilor trebuie să vină din interior.

În special, încrederea excesivă reprezintă o barieră semnificativă pentru învățare și adaptare, deoarece persoanele foarte sigure pe ele nu consideră posibilitatea greșelii. Acest sentiment de certitudine îi face mai rezistenți în fața dovezilor contrare și mai înclinați să vadă lumea într-un mod distorsionat. În chiar această zonă, studiile demonstrează că nu este vorba neapărat de o explicație genetică, ci de modul în care personalitatea și experiențele de viață influențează această încredere exagerată.

În concluzie, conform cercetărilor, credința în conspirații nu are neapărat legătură cu nivelul de inteligență, ci mai degrabă cu percepția subiectivă asupra propriilor capabilități și cu modul în care oamenii interpretează lumea din jur. În plus, această încredere excesivă poate fi una dintre cele mai puternice piedici în combaterea dezinformării, fiind dificil de modificat fără implicare și deschidere la dialog.