Documentele desecretizate asupra influențării campaniei electorale din România
Documentele desecretizate asupra influențării campaniei electorale din România
După decizia președintelui Klaus Iohannis de a desecretiza documentele din ședința CSAT din 28 noiembrie, care au avut ca subiect primul tur al alegerilor prezidențiale, au fost prezentate informațiile relevante. Analizând aceste documente, se observă o cantitate redusă de date concrete făcute publice, precum și dificultatea instituțiilor române de a reacționa la crizele de acest tip.
Documentele provin de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul Român de Informații Externe (SIE), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Raportul este redactat fără a menționa numele persoanelor sau firmelor implicate și face referire la acțiuni care nu au fost făcute publice, în ciuda menționării lor în raportul SRI. Se arată că preferințele crescânde ale alegătorilor pentru candidatul Călin Georgescu aveau legături cu grupuri extremiste de dreapta și culturi religioase, alături de entități cunoscute anterior pentru activități pro-ruse.
MAI conchide că aceste acțiuni afectează suveranitatea națională, menționând că peste 100 de influenceri, cu opt milioane de urmăritori activi, l-au promovat pe Georgescu în luna noiembrie, prin metode de manipulare legate de identitatea acestuia. Perioada de creștere a promovării a fost notabilă, cu un număr mare de vizualizări pe platformele de socializare, iar candidatul a ajuns pe locul nouă mondial în topul trendurilor video.
Raportul identifică similarități între campania din România și intervențiile din Republica Moldova, inclusiv folosirea unor texte din promovarea candidatului pro-rus, Alexandr Stoianoglo. Campania purtând numele "Echilibru și verticalitate" se aseamănă cu "Frate lângă Frate" din Ucraina, realizată prin canale anonime de Telegram.
Se menționează că, pentru fiecare element distribuit în Ucraina, influencerii erau plătiți cu suma de 17 dolari, iar în România, aceștia au primit 390 lei pentru 20.000 de urmăritori. Toate datele online disponibile în România au fost șterse pentru a evita orice asociere cu campania unor actori externi.
Raportul mai relevă că pe 20 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central (BEC) a cerut platformei TikTok să elimine materiale de propagandă, dar reprezentanții TikTok afirmă că acestea nu mai erau vizibile pe teritoriul României. Cu toate acestea, SRI a confirmat că aceste materiale nu au fost eliminate, indicând că un roman, Bogdan Peschir, a donat peste un milion de euro pentru campania lui Georgescu.
Mai multe atacuri cibernetice, în jur de 85.000, au fost raportate în ziua alegerilor, fiind direcționate în special către AEP. SRI concluzionează că aceste atacuri indică acțiuni coordonate din partea unui actor statal. Atât serviciile secrete, cât și autoritățile de ordine publică au fost criticate pentru lipsa de reacție și pregătire în fața acestor amenințări.
În urma desecretizării documentelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a anunțat că analizează dacă trebuie să deschidă o anchetă penală, subliniind că nu a primit de la autoritățile publice vreo informare privind cererea documentelor secretizate. Această acțiune de desecretizare a fost posibilă grație presiunii exercitate de 13 ONG-uri care au solicitat informații.
Analiștii consideră că, în ciuda creșterii bugetului serviciilor secrete, aceste documente desecretizate nu aduc informații semnificative, lăsând întrebări fără răspuns în ceea ce privește legalitatea și impactul campaniei lui Georgescu. Se observă că autoritățile sunt în continuare nepregătite să facă față amenințărilor la adresa suveranității naționale, iar această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficiența instituțiilor românești în gestionarea crizelor electorale.