Centenarul morții lui Eminescu: evenimente omagiale în România

În anul 1990, presa românească observa că centenarul morții lui Mihai Eminescu a fost folosit „în interes propriu de perechea dictatorială incultă”, conform unei publicații din acea periodă. Acesta a fost un an special, marcând 140 de ani de la nașterea poetului, odată cu intrarea României în libertate.

Pe 14 ianuarie, la Ateneul Român din București, s-au desfășurat numeroase manifestări omagiale dedicate lui Eminescu. Printre cei care au susținut discursuri s-au numărat Andrei Pleșu, ministrul culturii, Ana Blandiana, St. Aug. Doinas și Petru Creția. Actorii Victor Rebengiuc, Mariana Buruiana și Valeria Seciu au evoluat pe scena evenimentului. De asemenea, Ion Caramitru a fost acompaniat de pianistul Dan Grigore în recitalul „Eminescu... după Eminescu”. Un grup de poeți și prozatori basarabeni a participat, reprezentat de Nicolae Dabija, iar Maria Biesu a interpretat românce pe texte eminesciene.

La Botoșani, evenimentele au luat o nouă formă. Sub genericul „Omagiu lui Eminescu”, iubitorii de cultură au avut parte de două expoziții de artă plastică și o expoziție omagială de carte la biblioteca județeană. Teatrul „Mihai Eminescu” a prezentat spectacolul muzical-literar „Nu credeam să învăț a muri vreodată”, iar la biserica Uspenia s-a oficiat o slujbă religioasă. Pelerinajul la Muzeul Memorial „Mihai Eminescu” din Ipotești a fost un alt moment important al zilei. Aceste manifestări sunt considerate a XVIII-a ediție a Zilelor Eminescu.

Tot în acest an, redactia ziarului „Gazeta de Botoșani” a inițiat o colectă publică pentru susținerea lucrărilor de reamenajare a spațiului de la Ipotești. Conform „Cuvântul Libertății”, aceasta a fost probabil prima astfel de inițiativă de după revoluție. De asemenea, s-a renunțat la o ediție a concursului „Porni Luceafărul...”, care s-a reluat în 1991.

La ediția din iunie 1991, s-a anunțat a XX-a ediție a concursului național de creație literară și interpretare critică a operei eminesciene. Această ediție a inclus un colocviu pe tema „Cum să intrăm în Europa prin Eminescu”, cu propuneri pentru inființarea unui Centru Internațional de Studii Eminesciene și un mormânt simbolic al poetului.

Printre premiile acordate s-au numărat Marele Premiu „Porni Luceafărul...”, care a fost oferit de Memorialul Eminescu lui Constantin Savin. Alte premii au fost distribuite de reviste precum „Junimea”, „Luceafărul” și „Dacia Literară”.

Într-un moment controversat, premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” a fost anunțat să fie acordat lui Mihai Ursachi, dar a fost amânat din cauza absenței președintelui juriului și a altor membri. Întrebarea despre absența acestora, în special a profesorului Petru Creția, a rămas fără răspuns, lăsând loc speculațiilor în presa vremii.

Aceste evenimente evidențiază importanța lui Eminescu în cultura românească și cum, chiar și la distanță de ani, amintirea și opera sa continuă să inspire și să unească generații.