Biserica Ortodoxă Română sărbătorește astăzi Sfântul Ilie
Biserica Ortodoxă Română sărbătorește astăzi Sfântul Ilie
Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl comemorează pe Sfântul Ilie, cunoscut pentru minunile sale și pentru faptul că aduce ploaie în perioadele de secetă. Multe lăcașuri de cult din județ marchează această zi festivă, printre care se află și Biserica "Sfântul Ilie" din municipiul Botoșani, care a primit zeci de credincioși de toate vârstele.
Slujba organizată a fost una solemnă, iar cei prezenți și-au unit vocile în rugăciuni și cântări. Ca în orice mare sărbătoare, nu au fost uitați cei care au trecut în lumea celor drepți; pentru ei s-au aprins lumânări și s-au făcut pomeniri. O botosăneancă povestește: "Am venit să ne rugăm pentru liniște sufletească, sănătate și un pic de ploaie. Sunt vremuri încercate și îl rugăm pe Sfântul Ilie să ne ajute. Întotdeauna ne amintim și de cei plecați dintre noi și îi pomenim în rugăciuni."
Istoria Bisericii "Sfântul Ilie" datează din 1778, când pe locul actual era o biserică din lemn construită de breasla blanarilor din Botoșani. Aceștia au decis să demoleze vechea construcție și, în 1809, au început lucrările pentru ridicarea unei noi biserici, care a fost finalizată în 1783. În perioada 1992-1997, s-a încheiat și construirea complexului parohial, incluzând o cantină de ajutor social, care oferă zilnic mese calde familiilor nevoiașe.
Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani înainte de Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care evreii se închinau idolilor. Legendele spun că la nașterea sa, tatăl său a văzut o viziune cu oameni îmbrăcați în alb care l-au învelit în scutece de foc. Sfântul Ilie este considerat un protector al agriculturii, aducător de ploaie și, conform tradiției populare, el călărește un car de foc, având puterea de a controla furtunile.
De ziua Sfântului Ilie, tradiția românească impune respectarea unor obiceiuri precum neîmpărtășirea muncii pentru a preveni grindina sau oferirea de pomană pentru morți. De asemenea, femeile adună plante medicinale, printre care busuiocul, care este uscat și apoi sfințit la biserică.
În zonele rurale, apicultorii sărbătoresc prin recoltatul mierii, o activitate rezervată bărbaților îmbrăcați în haine de sărbătoare, pentru a asigura rodnicia. De asemenea, se organizează celebrări populare, precum cele de la Fălticeni, unde se desfășoară unul dintre cele mai mari târguri din Europa, dar și diferite petreceri câmpenești în diverse locații din țară.
Pe 21 iulie, oamenii continuă să îl sărbătorească pe Ilie-Palie, care este considerat vizitiul Sfântului. Această perioadă este una de recunoștință și celebrare pentru credincioși, evidențiind tradițiile și legăturile pe care le au cu divinitatea și moștenirea culturală.
