Ministrul Muncii, Florin Manole, afirmă că majorarea salariului minim pe economie ar avea un efect redus asupra cheltuielilor bugetare, dar ar ajuta în mod semnificativ angajații din sectorul privat. El subliniază că acest pas ar diminua și munca nedeclarată, susținându-și punctul de vedere marți seară, la Digi24, conform News.ro.
Angelo Alistar, președintele ACSM Ceahlăul, susține că în această săptămână vor fi plătite salariile pentru luna noiembrie, iar clubul face eforturi pentru achitarea tuturor datoriilor înscrise la masa credală. Declarațiile vin în contextul unor informații contradictorii despre situația financiară a echipei din Piatra Neamț, informează %source%.
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, susține că doar un singur director de companie subordonată ministerului și-a redus salariul, în condițiile în care se discută despre tăieri ale cheltuielilor publice. Potrivit declarațiilor ministrului, existentele contracte conțin condiții inexistente, iar unii șefi din companiile de stat folosesc pozițiile pentru afaceri foarte profitabile, de multe ori prin interpuși, fără să fie afectați de salariile exagerate pe care le au.
În 2025, românii au generat peste 24 de milioane de căutări de joburi pe platforma eJobs.ro, iar căutările de posturi de șofer au fost cele mai numeroase, cu 1,35 milioane interogări, potrivit unui raport citat de Mediafax. Clasamentul evidențiază preferințele candidaților, cu creșteri semnificative pentru profesiile de contabil, asistent medical și inginer.
În 2025, șoferia a fost cea mai dorită meserie de românii care au căutat un loc de muncă, cu 1,35 milioane de căutări pe platforma eJobs, conform datelor publicate de această platformă. Deși interesul a scăzut cu aproape 15% față de anul precedent, această profesie continuă să conducă clasamentul celor mai căutate joburi.
România a înregistrat în 2024 o creștere a puterii de cumpărare care a depășit pe cea a Italiei, conform unui raport Eurostat preluat de G4Media și citat de Euronews Italia. Acest indicator măsoară capacitatea unei populații de a achiziționa bunuri și servicii în cadrul Uniunii Europene, iar datele surprinzătoare au generat discuții în rândul economiștilor.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, afirmă că plata pe performanță va crește veniturile angajaților din sistemul public și va aduce echitate salarială față de colegii care preferă să plece în sistemul privat. El subliniază că aceasta face parte dintr-o reformă importantă ce va începe în prima parte a anului 2026, detaliind totodată problema inechităților în plata gărzilor, potrivit unor declarații recente.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat, duminică, într-un interviu la B1TV, că salariile medicilor nu vor fi reduse, însă în urma reformei din sănătate din 2026 aceștia vor primi salarii ajustate pe baza performanței. Potrivit oficialului, această modificare vizează creșterea echității în sistem și stimularea celor care muncesc efectiv în unitățile publice.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași renunță, începând cu 1 ianuarie 2026, la acordarea salariului diferențiat personalului didactic auxiliar, măsură ce reaprinde o dezbatere începută în 2013, odată cu restricții bugetare majore. Această decizie afectează direct sute de angajați din structurile administrative și reamintește dificultățile financiare cu care se confruntă universitatea, potrivit informațiilor oferite de conducerea UAIC.
Reprezentanții sindicatului și directoratul Complexului Oltenia vor avea săptămâna viitoare o întâlnire pentru a negocia valoarea fondului de salarii destinat minerilor și energeticienilor în anul 2025. În această perioadă, vor începe și discuțiile pentru noul contract colectiv de muncă, așa cum menționează liderul sindical Alin Munteanu.
Directiva UE privind transparența salarială intră în vigoare începând cu 7 iunie 2026, iar România trebuie să aplice noile obligativități împreună cu celelalte state membre. Această măsură are ca scop reducerea diferențelor salariale nejustificate și promovarea plății egale pentru muncă de valoare egală, schimbând semnificativ modul în care angajatorii comunică despre salarii, atât în procesul de recrutare, cât și în relația cu angajații.
Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat datele oficiale pentru luna octombrie 2025, care reflectă o realitate economică fragmentată în România. În timp ce centrele tehnologice majore împing salariile medii spre noi recorduri, județele cu tradiție industrială, precum Galați, se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu creșterea costurilor, indică INS în raportul său recent.
Retailerul Kaufland România comunică transparent salariile nete și brute pentru diverse posturi vacante, inclusiv în București și județul Ilfov. Economica.net notează că angajările vizează poziții ca lucrător comercial, funcționar informații clienți sau șef de raion, cu remunerații care variază în funcție de locație și rol.
Grila oficială de salarizare a Complexului Energetic Oltenia evidențiază diferențe semnificative între veniturile din interiorul companiei, potrivit unor date recente. În timp ce instituția trece prin restructurări și dificultăți economice, conducerea superioară se bucură de salarii ce pot depăși 26.000 de lei lunar, alături de zile suplimentare de concediu, notează sursele.
În anul 2026, angajații din învățământul de stat vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei, fără a mai fi nevoie de contribuția de 50% din partea acestora, după cum precizează modificările legislative recente. Pragul salarial pentru a intra în această categorie a fost redus la 6.000 lei net pe lună, față de 8.000 lei în 2025, conform informațiilor puse la dispoziție de sursele oficiale.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că săptămâna viitoare Guvernul va adopta un pachet de reformă a administrației publice care prevede o reducere de 10% din fondul pentru salarii. Acest demers va fi urmat de asumarea răspunderii în Parlament, fiind probabil convocată o sesiune extraordinară a legislativului, conform declarațiilor făcute la Antena 3 și citate de News.ro.
