Vasele de sânge și anevrismul aortic abdominal: informații esențiale
Vasele de sânge și anevrismul aortic abdominal: informații esențiale
Vasele de sânge din organismul uman se împart în artere, vene și vase limfatice, fiecare având o funcție specifică. Arterele sunt responsabile pentru transportul sângelui oxigenat de la inimă către restul corpului. Aorta, cea mai importantă arteră, pornește direct din inimă și conține tot sângele oxigenat din circulația pulmonară. Aceasta este împărțită în două segmente: toracic și abdominal, fiind separată de diafragm, care se află sub cutia toracică.
Ajunsă la nivelul ombilical, aorta se bifurcă în artere iliace comune, care duc sângele către pelvis și membrele inferioare. De-a lungul traseului său, aorta oferă ramuri colaterale importante, inclusiv trunchiul celiac, artera mezenterică superioară, arterele renale și artera mezenterică inferioară. Există și ramuri mai mici, cum ar fi cele diafragmatice și lombare, dar acestea au o importanță clinică mai redusă.
Structura peretelui aortei este alcătuită din trei straturi: intima, media și adventice. Acest articol se va concentra asupra anevrismului aortic abdominal infrarenal, care începe sub ramurile arterelor renale. Un anevrism este o dilatare a arterei, având un diametru mai mare cu cel puțin 50% față de normal. De exemplu, dacă o arteră are un diametru normal de 10 mm, ea poate fi considerată anevrismală dacă depășește 15 mm. Aorta abdominală are un diametru normal între 15 și 20 mm, astfel că un diametru de peste 30 mm este considerat anevrismal.
Există două tipuri de anevrisme: fusiforme, când artera se dilată uniform, și sacciforme, când dilatarea este neuniformă. Cea mai frecventă cauză a apariției anevrismelor aortice este ateroscleroza, care determină distrugerea peretelui arterial. Alte cauze includ boli congenitale de țesut conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan.
Anevrismele aortice sunt mai frecvente la persoanele cu vârsta peste 60 de ani, în special la fumători, și se întâlnesc mai des la bărbați decât la femei. Prevalența anevrismelor la persoanele peste 75 de ani este de aproximativ 2%. Acestea cresc în dimensiune cu timpul, rata de creștere fiind de aproximativ 2 mm pe an.
Diagnosticarea anevrismului aortic abdominal se face prin ecografie, care este o metodă neinvazivă ce permite măsurarea precisă a dimensiunii anevrismului. Majoritatea anevrismelor nu prezintă simptome, dar în cazul unui anevrism rupt, pacientul poate prezenta dureri abdominale severe și poate ajunge în stare critică.
Screeningul pentru depistarea anevrismului aortic abdominal este recomandat pentru bărbații peste 65 de ani, dat fiind că incidența este scăzută în rândul altor grupuri de vârstă sau sex. Dacă se diagnostichează un anevrism cu diametrul mai mic de 55 mm, pacientul va fi monitorizat prin ecografii periodice. Anevrismele mai mari de 55 mm necesită intervenție chirurgicală, deoarece riscurile de rupere sunt semnificative.
Pacienții care au nevoie de programări pentru consulturi pot apela la Call Center Arcadia la numărul de telefon 0232 920.
