getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
Pseudartroza, o afecțiune caracterizată prin neconsolidarea unei fracturi după 9 luni, afectează capacitatea osului de a suporta încărcătura normală și provoacă durere persistentă. Un caz clinic de pseudartroză a ulnei a fost tratat chirurgical cu rezultate favorabile, Spitalul Arcadia oferind asistență medicală specializată pacienților cu afecțiuni ale membrului superior, potrivit informațiilor transmise de instituție.
👉Despre natura și cauzele pseudartrozei oaselor antebrațului
Pseudartroza apare atunci când fractura nu se consolidează în termenul de 9 luni, iar ultimele 3 luni nu indică progres în vindecare pe radiografii. Această afecțiune se mai numește „articulație falsă” și se manifestă prin durere și incapacitate de a susține sarcina normală a osului afectat.
Incidența pseudartrozei la nivelul oaselor antebrațului, radius și ulna, variază între 2 și 10% din fracturile regiunii. Cauzele variază de la factori biologici și mecanici la particularități legate de pacient și tehnica chirurgicală folosită, întrucât antebrațul reprezintă o structură complexă cu cerințe specifice de tratament ortopedic.
👉Caz clinic și managementul chirurgical cu rezultate bune
Pacienta în vârstă de 37 de ani a avut o fractură deschisă a ambelor oase ale antebrațului, tratată inițial prin reducere deschisă și fixare internă cu plăci DCP. Ulterior, din cauza complicațiilor, plăcile au fost îndepărtate, iar după șase săptămâni a apărut o refracturare tratată conservator, urmată de diagnosticarea pseudartrozei după 9 luni.
Intervenția chirurgicală pentru rezolvarea pseudartrozei a constat în excizia zonei afectate, inserția unei grefe osoase tricorticale prelevate din creasta iliacă și fixarea cu placă LCP 3.5 mm. La 7 luni după operație, radiografia a demonstrat consolidarea osului și restabilirea funcționalității antebrațului, fără durere.