Manastirea Agafton, loc de istorie si duhovnicie in apropiere de Botosani

Manastirea Agafton, loc de istorie si duhovnicie in apropiere de Botosani

Situată în codrii seculari din apropierea municipiului Botoșani, Mănăstirea Agafton se distinge prin frumusețea naturală a locului și prin moștenirea sa spirituală. Conform botosaninews.ro, această mănăstire de maici are profunde resonanțe istorice și duhovnicești.

Prima biserică a vechiului schit a fost ridicată în 1729 de pustnicul Agafton, de la care provine și denumirea mănăstirii. Schitul dedicat călugărilor s-a transformat în 1740 în mănăstire de maici. Între anii 1840 și 1843, stareța Agafia Curt, cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin Costache, a construit o nouă biserică din zid, planurile fiind realizate de arhitectul-pictor Veniamin Velescu de la Mănăstirea Zagavei.

Restaurările bisericii au continuat de-a lungul timpului. În 1904, mănăstirea a beneficiat de reparații substanțiale, în mare parte datorită donațiilor lăsate de monahia Zenaida Pisoschi. Ulterior, în 1928, a fost realizată o a doua reparație, dar cutremurul din 1940 și cel de-al Doilea Război Mondial au cauzat grave avarii bisericii.

În 1955, sub conducerea maicii Agafia Moise, stareța mănăstirii, s-au efectuat lucrări generale de reabilitare, susținute de Mitropolia Moldovei și de comunitatea locală. La 6 decembrie 1955, biserica a fost sfințită de Mitropolitul Sebastian, înconjurat de un sobor de preoți, printre care s-a aflat și Protoiereul din Botoșani, Minai Gheorghiu.

Totuși, în anul 1959, decretul 410 a dus la desființarea mănăstirii, iar maicile au fost alungate. Biserica a devenit parohială, iar clădirile mănăstirii au fost transformate în azil pentru bătrâni. Cutremurul din 1977 a provocat noi daune, iar în 1978, cu sprijinul Preotului paroh Gheorghe Constantinescu și al consiliului parohial, s-au efectuat lucrări de restaurare.

Mănăstirea Agafton are o valoare culturală deosebită, deoarece trei dintre mătușile marelui poet Mihai Eminescu au fost călugărite aici. Eminescu a vizitat acest lăcaș în copilărie, fiind profund influențat de atmosfera de aici, care a contribuit la dezvoltarea sensibilității sale poetice.