Manastirea Agafton, loc de istorie si duhovnicie in apropiere de Botosani

Situată în codrii seculari din apropierea municipiului Botoșani, Mănăstirea Agafton se distinge prin frumusețea naturală a locului și prin moștenirea sa spirituală. Conform botosaninews.ro, această mănăstire de maici are profunde resonanțe istorice și duhovnicești.

Prima biserică a vechiului schit a fost ridicată în 1729 de pustnicul Agafton, de la care provine și denumirea mănăstirii. Schitul dedicat călugărilor s-a transformat în 1740 în mănăstire de maici. Între anii 1840 și 1843, stareța Agafia Curt, cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin Costache, a construit o nouă biserică din zid, planurile fiind realizate de arhitectul-pictor Veniamin Velescu de la Mănăstirea Zagavei.

În 1955, sub conducerea maicii Agafia Moise, stareța mănăstirii, s-au efectuat lucrări generale de reabilitare, susținute de Mitropolia Moldovei și de comunitatea locală. La 6 decembrie 1955, biserica a fost sfințită de Mitropolitul Sebastian, înconjurat de un sobor de preoți, printre care s-a aflat și Protoiereul din Botoșani, Minai Gheorghiu.

Totuși, în anul 1959, decretul 410 a dus la desființarea mănăstirii, iar maicile au fost alungate. Biserica a devenit parohială, iar clădirile mănăstirii au fost transformate în azil pentru bătrâni. Cutremurul din 1977 a provocat noi daune, iar în 1978, cu sprijinul Preotului paroh Gheorghe Constantinescu și al consiliului parohial, s-au efectuat lucrări de restaurare.

Mănăstirea Agafton are o valoare culturală deosebită, deoarece trei dintre mătușile marelui poet Mihai Eminescu au fost călugărite aici. Eminescu a vizitat acest lăcaș în copilărie, fiind profund influențat de atmosfera de aici, care a contribuit la dezvoltarea sensibilității sale poetice.