Ateroscleroza: Cauze, Simptome și Tratament
Ateroscleroza este o afecțiune care afectează arterele, vasele responsabile pentru transportul sângelui oxigenat în organism. Aceasta este un proces sistemic, ce poate influența mai multe zone din corp simultan. Peretele arterial este format din trei straturi: intima, media și adventice. Ateroscleroza apare atunci când se acumulează substanțe precum colesterolul, trombocitele, leucocitele și calciul între intima și media arterelor. Această acumulare îngroșează peretele arterial și reduce fluxul sanguin, afectând astfel irigarea țesuturilor esențiale cu oxigen.
Arterele pot compensa scăderea fluxului sanguin până la un anumit grad de îngustare. În multe cazuri, sângele oxigenat poate circula prin vase colaterale. Totuși, la unii pacienți, compensarea nu este suficientă, ceea ce duce la simptome, cum ar fi angina pectorală, un indiciu semnificativ al bolii ischemice coronariene. Boala ischemică coronariană este principală cauză de mortalitate în secolul XXI, atât în Europa, cât și în America.
Ateroscleroza poate provoca și alte afecțiuni grave, precum boala cerebrovasculară, boala renală, ischemia mezenterică și anevrismul aortic. O consecință semnificativă a aterosclerozei la nivelul arterelor membrelor inferioare este claudicația intermitentă. Aceasta se manifestă prin durere în mușchii gambei după ce persoana a mers o anumită distanță, durerea diminuându-se odată cu oprirea mersului.
Statisticile arată că aproximativ 5% din populația generală are boala arterială periferică, iar acest procent crește la 10-20% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. Din păcate, numărul pacienților diagnosticați cu această afecțiune este într-o continuă creștere, iar evoluția naturală a bolii variază: aproximativ 75% dintre pacienții cu claudicație intermitentă nu ajung la stadiul avansat de ischemie critică.
Tratamentul claudicației intermitente este, în general, conservator și vizează controlarea factorilor de risc, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și dislipidemia. Modificările stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat și menținerea unei diete sănătoase, pot reduce semnificativ riscurile asociate. Screeningul pentru boala arterială periferică se efectuează prin măsurarea indicelui glezna-brat, o procedură neinvazivă ce poate indica prezența afecțiunii.
În anumite cazuri, sunt necesare investigații suplimentare, cum ar fi ecografia Doppler sau angiografia, pentru a evalua gravitatea afecțiunii și a determina cel mai adecvat plan de tratament. Pacienții care necesită intervenții chirurgicale vor discuta opțiunile disponibile cu medicul specialist. Consultările medicale sunt esențiale pentru a identifica corect și trata aceste condiții, iar pacienții pot beneficia de suportul specialiștilor în domeniu, contactând Call Center-ul Arcadia pentru programări.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
