Opoziția se mobilizează pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, dar dificultățile parlamentare persistă
Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
O încercare a opoziției de a declanșa suspendarea președintelui Nicușor Dan întâmpină obstacole din cauza lipsei numărului necesar de semnături parlamentare. Potrivit declarațiilor făcute de inițiatori, planul este în continuare în desfășurare, iar strângerea susținerilor este așteptată până în februarie 2026, notează %source%.
👉Provocările strângerii semnăturilor pentru inițierea suspendării
Inițiativa lansată de senatorul Ninel Peia, fost membru al partidului S.O.S România, vizează obținerea a minimum 155 de semnături, o treime dintre parlamentari, necesare pentru a pune în mișcare procedura de suspendare. Deși se anunțase că strângerea semnăturilor va începe pe 22 decembrie și cererea oficială urma să fie depusă pe 24 decembrie, realitatea arată că aceste demersuri au întâmpinat dificultăți.
În prezent, opoziția reunește un număr maxim de 153 de parlamentari, iar chiar și susținătorii din AUR recunosc dificultățile de a mobiliza toți aleșii. Deputatul Ștefăniță Avrămescu a explicat că „Ne bazăm pe aproximativ 120 de semnături, putând ajunge la aproximativ 140. Până în februarie, putem strânge cele 155 de semnături necesare”, dar a admis că rupturile dintre grupurile parlamentare complică acest proces.
👉Contextul votului final și acuzațiile aduse președintelui Nicușor Dan
Chiar dacă opoziția reușește să adune toate semnăturile cerute de lege, demersul riscă să nu treacă mai departe, deoarece votul final de suspendare necesită susținerea majorității simple în Parlament, adică cel puțin 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. Susținerea opoziției, care nu deține singură acest număr, ar trebui completată de voturi din rândul partidelor de la putere, precum PNL, PSD, USR sau UDMR.
În cererea de suspendare, inițiatorii îl acuză pe președintele Nicușor Dan de „atacuri repetate și publice la adresa magistraților și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”, considerând că acestea contravin Constituției privind separația puterilor în stat și independența justiției. Textul mai subliniază că „Președintele a depășit limitele rolului său de mediator între puterile statului” și că sunt „fapte grave care justifică declanșarea procedurii de suspendare prevăzute de art. 95 din Constituție”.